Apa, miracolul vieţii Terapii interne cu apă( Mihaita Toma)


Mihăita Toma

Apa, miracolul vieţii Terapii interne cu apă

Ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită


Mihăita Toma

Apa, miracolul vieţii

Terapii interne cu apă

Ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită #

Editura Dharana Bucureşti 2010

© Mihăiţă Toma © 2009 Editura DHARANA

Editura (Dharana (Bucureşti Str. Sfânta <Ecaterina nr. 15, sect. 4, 0.<P. 53 TeC: 021-337 24 24 e-maiC: ecfitura@gmaiC.com www.sufletdecarte.ro Coperta colecţiei: MiHai Marinescu

Domnul Mihăiţă Toma poate fi contactat

la tel. 0745775036 e-mail: mihaitatoma@yahoo.com www.tm-holistic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TOMA, MIHĂIŢĂ

Apa – miracolul vieţii: terapii interne cu apă / Toma Mihăiţă. – Ed. a 2-a, rev. – Bucureşti: Dharana, 2010 ISBN 978-973-8975-34-7

615.8

Avertisment:

Terapiile prezentate în această lucrare au caracter in­formativ. Autorul şi editura nu îşi asumă responsabilita­tea în cazul realizării unor terapii fară supravegherea medicului de specialitate.

MULŢUMIRI

în primul rând mulţumesc lui DUMNEZEU pentru toate darurile pe care mi le-a făcut şi pentru încercările vieţii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaştere pe dru­mul către SINE.

Mulţumesc familiei mele, soţiei Gabriela, copiilor Doru şi Silvia, pentru iubirea, înţelegerea şi sprijinul lor.

Apoi, profesorului şi prietenului drag inimii mele Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina şi cunoaşterea dăruită.

Prietenilor mei preoţilor Tiberiu Vişan, Ieronim Stoican şi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de iubire şi putere în momentele de cumpănă ale vieţii.

Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tănase, Johan Muller Dragoman, Aurica Borcea, Traian Stănciulescu, Michael Szellner, Sorinei Bălan, Rodica Costică, Mircea Stefea, etc… pentru dăruirea şi iubirea cu care îşi fac misiunea asumată, aceea de a-i ajuta şi armoniza pe cei din jur.

Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru că a făcut po­sibilă apariţia acestei cărţi.

Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNOŞTINŢĂ şi ARMONIE !

Autorul


„ Celula este nemuritoare. Lichidul în care pluteşte este cel care degenerează. Re­înnoiţi acest lichid din timp în timp, daţi-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se hrăni şi pulsul vieţii poate continua la infi­nit”

Alexis Carrel

CUVÂNT ÎNAINTE

Trăim într-o perioadă de mari schimbări. Schimbări fundamentale în viaţa noastră şi în viaţa Mamei Pământ. Schimbări care se petrec mai ales în plan spiritual, şi ca­re vor afecta întreaga populaţie a planetei, dar şi desfă­şurarea VIEŢII pe planeta albastră.

Conform specialiştilor, în ultimii 15 ani, nivelul de vibraţie al Planetei Pământ, a crescut de la 7,8 Hz la 13 Hz, iar noi, oamenii, trebuie să ne aliniem acestui nou nivel de vibraţie pentru a fi în armonie cu Mama Pământ. De aceea se spune că secolul XXI va fi un secol al spiri­tualităţii sau nu va mai fi deloc. Pentru că cine nu se va trezi din punct de vedere spiritual şi nu va lucra pentru ridicarea nivelului său de vibraţie, va avea mari proble­me pe toate planurile şi chiar va dispare de pe planetă.

De acea, în ultimii 20, 30 de ani, se observă un cu­rent extraordinar la nivel mondial, către spiritualitate, către CUNOAŞTEREA DE SINE, pentru ridicarea de­asupra materialităţii care ne-a subjugat atâtea mii de ani.

Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele, indiferent de cultură sau religie, sunt în postura de cău­tători ai ADEVĂRULUI şi IUBIRII.

DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este ţesă­tura universului, FORŢA care ţine şi conduce totul, fi­ind OMNIPREZENTĂ, OMNIPOTENTĂ, şi OM­NISCIENTĂ.

în acest ocean de materialism în care ne ducem viaţa este normal să apară dezechilibre şi boli. După cum bine spunea prietenul nostru Johann Muller Dragoman, cau­zele principale ale bolilor sunt:

  1. Pretenţiile prea mari faţă de lume;
  2. Dependenţa de valorile materiale;
  3. Nerespectarea legilor spirituale;
  4. Lipsa iubirii necondiţionate.

E bine să ne oprim din alergătura zilnică după mă­runtele lucruri care constituie viaţa noastră şi care cre­dem că sunt foarte importante, şi să ne întrebăm:

Ce vreau eu să fac cu viaţa mea ?

Care sunt priorităţile mele aici şi acum ?

Trăiesc eu oare în AICI şi ACUM ?

Mă bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau

nu mai ştiu şi nu mai pot să mă bucur ?

Mulţumesc în fiecare zi pentru aceste daruri ?

8

îmi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA VIAŢĂ şi PROPRIA FERICIRE sau întotdeauna caut vinovaţi în afară pentru problemele şi suferinţe­le mele ?

Conştientizez că sunt o fiinţă de Lumină în interco­nexiune permanentă cu toate fiinţele de pe pământ şi chiar din univers ?

Am uitat să IUBESC, să IERT şi să AJUT, sau mai ştiu încă ?

Ar trebui să ne menţinem spiritul deschis, să nu re­fuzăm nimic apriori, să practicăm discernământul (foar­te grea virtute !), să ascultăm, să ALEGEM ce credem că e bun şi ni se potriveşte şi să FIM. Să schimbăm or­dinea celor trei verbe:

a Avea , a Face şi a Fi în

A FI, A FACE şi A AVEA

Faptul că dimensiunea spirituală este dimensiunea principală a fiinţei umane se regăseşte si în afirmaţia medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor care ar fi:

  1. IGNORANŢA
  2. LĂCOMIA
  3. ÎNGÂMFAREA

Să analizăm puţin aceste cauze.

Prima şi se pare cea mai importantă este IGNO­RANŢA dar nu ignoranţa totală, pentru că majoritatea oamenilor sunt buni specialişti sau meseriaşi în dome­niul lor de activitate. Ci ignoranţa în privinţa fiinţei noastre. Adică nu mai ştim şi nici nu ne mai întrebăm:

Cine suntem?

Ce suntem?

De unde venim?

încotro mergem?

Care este scopul vieţii?

Dacă ne-am întreba, am începe să căutăm răspunsu­rile (şi cei care o fac le şi găsesc!), şi viaţa noastră ar căpăta sens, ar deveni mai armonioasă şi mai fericită. Adică am risipi o parte însemnată a IGNORANŢEI.

Pentru că aceasta ne împinge în păcatul de a încălca legile divine ale iubirii, armoniei, adevărului, dreptăţii, măsurii (echilibrului) şi respectului de sine şi ne aduce inevitabil suferinţă, boală, deznădejde. Majoritatea oa­menilor au impresia derivată din ignoranţă că sunt sepa­raţi de Dumnezeu. Au uitat că TOATE sunt UNA, că Dumnezeu este pretutindeni şi in fiecare din noi, că ne iubeşte necondiţionat, şi nu ne dă niciodată mai mult decât putem duce, toate încercările prin care trecem fi­ind lecţii din care trebuie să învăţăm.

Ce anume să învăţăm?

Că nu suntem numai trup fizic, că sufletul şi spiritul determină trupul fizic cu care trebuie să fie în armonie, că trebuie să înţelegem şi să respectăm legile universale ale iubirii, iertării, adevărului şi dreptăţii. Iar scopul fi­nal al vieţilor noastre este să ne întoarcem acolo de unde am plecat – la Tatăl Ceresc.

Risipirea ignoranţei ne stă la îndemână, trebuie nu­mai să VREM şi să ALEGEM să facem acest lucru, pentru că viaţa noastră este o SUMĂ DE ALEGERI.

A doua cauză, LĂCOMIA, este prezentă la fiecare pas în viaţa noastră. începând de la lăcomia pentru mân­care şi băutură existentă aproape până la moarte, conti­nuând cu lăcomia pentru bunuri materiale (bani, case maşini, firme, etc.), apoi cu dorinţa de celebritate şi faimă şi terminând cu lăcomia pentru putere care este deosebit de periculoasă atât pentru propria persoană cât mai ales pentru cei din jur. Lăcomia pentru bani şi goa­na permanentă după profit au condus la poluarea accele­rată a apei, a aerului, solului şi alimentelor, ceea ce bi­neînţeles cauzează dezechilibre şi boli.

Când omul este dominat de lăcomie (şi dacă se află şi în ignoranţă, cu atât mai rău) fiinţa lui este dezechili­brată, tot ceea ce face şi gândeşte este orientat către pla­nul material, sufletul şi spiritul sunt neglijate aproape total şi bolile apar inevitabil. Iar odată apărute nu se vindecă decât prin schimbarea radicală a omului, printr- un efort susţinut, prin întoarcerea la valorile sufletului şi spiritului care sunt legile divine. întotdeauna există şan­se de vindecare şi de miracole, pentru că vindecarea este

0    necesitate scrisă în străfundurile fiinţei noastre. De­pinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru că LIBERUL ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare dar de la Dumnezeu către om.

A treia cauză, ÎNGÂMFAREA, are ca sinonime or­goliul nemăsurat, mândria exagerată (slava deşartă). Omul crede că le poate face pe toate singur, EGOUL lui personal creşte la cote inimaginabile, pierde legătura cu Dumnezeu şi cu semenii şi evident că fiinţa se dezechi­librează. Pentru că aflat în această stare omul uită de obicei să mai dăruiască, voind numai să primească (doar i se cuvine !), devine dispreţuitor faţă de semeni şi de Dumnezeu, coboară la o stare de vibraţie foarte joasă şi iarăşi fiinţa lui se dezechilibrează. Sfinţii Părinţi soco­teau MÂNDRIA (slava deşartă) păcatul cel mai mare (este păcatul îngerilor căzuţi care s-au crezut dumnezei) din el derivând o mulţime de alte păcate ce produc până la urmă pierzania omului.

Dacă ALEGEM să nu mai fim ignoranţi în ceea ce priveşte fiinţa noastră, atunci sigur vom găsi mentori, profesori, duhovnici, maeştri, cărţi, etc., care ne vor în­druma pe calea regăsirii armoniei si echilibrului fiinţei noastre, şi astfel vom scăpa şi de lăcomie şi de îngâmfa­re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem în adâncul fiinţei noastre: IUBIRE SI BUCURIE.

Prin informaţiile aduse de această lucrare dorim să contribuim şi noi la risipirea parţială a IGNORANŢEI, într-un domeniu care ţine fundamental de VIAŢA fiinţei noastre şi a planetei Pământ şi anume APA. Această APĂ atât de comună, de răspândită, de ignorată, de ne­cesară, de nerespectată şi de puţin cunoscută.

Vom încerca să facem o trecere în revistă a tipurilor de apă, a calităţilor şi parametrilor acestora, a ultimelor cercetări asupra proprietăţilor apei şi rolului acesteia în organismul uman, precum şi utilizarea diverselor tipuri de apă în terapii, pentru dezintoxicarea şi echilibrarea fiinţei umane.

Capitolul 1

APA, MIRACOLUL VIEŢII

Motto :

Iisus, în Evaghelia după Toma: „Dacă nu vă veţi cunoaşte pe voi, veţi trăi în sărăcie “

APA este o substanţă miraculoasă. Unirea enigmati­cului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezintă

secretul esenţial al Macrocosmosului. în urma acestei

?

uniri a apărut marele laborator de producere şi reprodu­cere a vieţii: H20. Apa primeşte energie şi informaţie din univers şi o transmite în organismul uman.

Apa este matricea vieţii, creată de Dumnezeu înain­tea luminii. Aşa cum se spune în Geneză (1.2): „Pămân­tul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era în- tuneric şi Duhul lui Dumezeu se mişca pe deasupra ape­lor”

Apoi în Geneza (1.5) este scris: „Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul 1-a numit noapte. Astfel a fost o seara, apoi a fost o dimineaţă; aceasta a fost ziua în-tâi.”

Şi Apostolul Petru în a doua Epistolă Sobornicească spune: „Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin cuvântul lui Dumnezeu din apă si cu ajutorul apei”

Este singura substanţă de pe Pământ ce are 4 faze : solidă, lichidă, gazoasă şi cristal lichid. Această stare deosebită de cristal lichid, în care se găseşte apa în celu­le, este cea care permite primirea şi circulaţia Luminii şi a Informaţiei în trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun solvent de pe Pământ. Este flamabilă (arde). Benzina uscată (fară apă) nu arde !! Apa adevărată, pură, este cea care ne dă PUTERE. Fără APĂ nu ar exista VIAŢĂ PE TERRA. APA este deci cea mai mare bogăţie a UMA­NITĂŢII.

Suprafaţa acoperită de apă a planetei este de 510 mi­lioane km2 = 70,8% din suprafaţa totală. Conform date­lor Conferinţei Naţiunilor Unite asupra resurselor de apă de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis­tente pe pământ este de 1400 milioane km3 din care vo­lumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adică 2,7% din cantitatea totală de apă. Din aceasta numai 0,46% poate fi utilizată direct, restul de 99,54% se sustrage utilizării directe de către oameni deoarece este reprezentată de:

-          gheţari şi calote glaciare – 77,2%

-          apa din lacuri şi mlaştini – 0,35%

-          apele subterane şi umiditatea solului -22,41%

-          cursuri de apă – 0,01 %

-         vapori de apă din atmosferă – 0,04%

în total, apa dulce care poate fi folosită este numai 0,009% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ!!

Problema apei va deveni în acest secol XXI o pro­blemă capitală, mai importantă decât cea a combustibili­lor fosili (ţiţei, gaze), de calitatea şi cantitatea acesteia depinzând continuarea vieţii pe pământ.

în procesul complex al vieţii pe pământ nu degeaba apa sărată din mări şi oceane are o pondere aşa de mare în volumul total al apei. Mările şi oceanele au un rol ca­pital în menţinerea echilibrului compoziţiei atmosferei pământului deoarece algele şi fitoplanctonul extrag C02, bioxidul de carbon din apele de suprafaţă şi degajă 02 în atmosferă. Dacă viaţa în ocean nu ar mai exista, cantita­tea de C02 din atmosferă s-ar tripla faţă de cea actuală!! Din cele peste 90 de elemente care se află pe pământ, 62 le găsim şi în ape. Clorura de sodiu, adică sarea obişnui­tă, reprezintă 75% din cantitatea totală de minerale din oceane adică 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind şi ea o substanţă indispensabilă vieţii.

Apa este un material de bază al celulelor vii, deoare­ce în interiorul membranei celulare plutesc componente­le celulelor – nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Ma­tricea intercelulară este şi ea în cea mai mare măsură compusă din apă. Din acest punct de vedere cele mai „fluide” părţi ale organismului sunt sângele şi limfa. Aceste fluide pot dizolva şi transporta diferitele substan­ţe din organism datorită asimetriei şi constituţiei bipola­re a moleculelor de apă. Volumul total al apei corpului poate fi împărţit în trei compartimente: intracelular, transcelular, extracelular.

Apa intracelulară este reprezentată de volumul de lichid conţinut de protoplasma celulară, şi este 40% din greutatea totală a corpului..

Apa transcelulară este formată din mai multe volu­me mici de lichid, conţinute în canalele glandelor exo­crine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea apoasă a ochilor, endolimfa utriculară, lichidul cefalora­hidian şi lichidele din arborele traheo bronşic şi tractul gastrointestinal (aceste lichide reprezintă 1% din greutatea totală a corpului).

Apa extracelulară constă din apa plasmei, lichidul interstiţial, limfa şi faza extracelulară a ţesutului con­junctiv dens şi al oaselor şi este 20% din greutatea totală a organismului.

Apa este compusă din oxigen, element din grupa a şasea a tabelului lui Mendeleev, şi hidrogen, cel mai mic element chimic.

Molecula de apă are formă de V iar tipul de molecu­lă este AX2E2, ceea ce înseamnă că la atomul central de oxigen sunt conectate 2 legături de hidrogen şi două pe­rechi de electroni. în ceea ce priveşte structura electronică a oxigenului (Is22s22p4) doi din cei şase electroni de pe stratul de valenţe formează o legătură cu fiecare atom de hidrogen, în timp ce cei patru electroni rămaşi formează două perechi nelegate de electroni. Cele două perechi nelegate formează la rândul lor două căi mole­culare. Structura moleculei de apă este de tetraedru per­fect (unghi de legătură de 109,5°) în cazul apei 4 „obiec­te” sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt identice. Cele 2 perechi de electroni nelegaţi (datorită încărcăturii negative) se resping una pe alta, pretinzând un spaţiu mai larg. Polaritatea legăturilor de apă rezultă din doi factori:

a)    diferenţa dintre electronegativitatea oxigenului şi hidrogenului;

b)   forma de V a moleculei.

Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legă­tură decât hidrogenul, iar dacă molecula ar fi dreaptă, cele două efecte direcţionate unul spre altul s-ar elimina reciproc. în mod similar, schimbul de încărcătură în cele două legături O-H, atribuie o anumită sarcină (polaritate) şi moleculei în sine. Distanţa legăturilor covalente pola­rizate dintre atomi este de 0,96 x 10~lom. Datorită carac­terului asimetric bipolar al moleculei de apă, aceasta are un capăt pozitiv şi unul negativ. Ca rezultat, componen­tele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na CI), o mulţime de substanţe sunt disociate în molecula de apă. Apa dizolvă orice substanţă care poate să facă parte din legătura de hidrogen.

Densitatea apei este maximă la 4°C, iar la 20°C este de 998,2 kg/m3. în procesul de îngheţ al apei se formea­ză o structură tetraedrică cu ajutorul legăturilor de hi­drogen, utilizarea spaţiului fiind oarecum îngreunată, deoarece există multe goluri şi cavităţi. Din această cau­ză densitatea gheţii este mai mică decât a apei, iar vo­lumul mai mare cu aproximativ 9%. De aceea gheaţa pluteşte pe apă. în starea de vapori moleculele sunt sin­gure. în starea lichidă apar grupuri de molecule – 6 sau 12 sau 18. Explicaţia fenomenului o găsim în polaritatea moleculei de apă.

în ultimi 20 de ani s-a descoperit că apa poate exista şi într-o a patra stare numită starea de cristal lichid între 0 – 60°C, aceasta fiind forma structurală ce caracterizea­ză mările şi oceanele şi fiecare fiinţă vie. în această sta­re apa posedă o încărcătură magnetică specială care este baza comunicării moleculare şi parte a complexului „ fosfat – apă – oxigen legat” ce explică Biofotonica – teo­ria laserilor biologici. Acest complex în care este pre­zentă apa structurată sub formă de cristal lichid, este cel care asigură circulaţia LUMINII (a biofotonilor) în or­ganism, în special noaptea, aşa cum vom vedea într-un capitol viitor. Apa existentă în corpul uman acţionează ca o moleculă bipolară care înconjoară fiecare anion şi cation cu o matrice structurală unică rezultând aşa numi­ţii ,,clusteri”(grupuri) de molecule de apă, care ocupă un

spaţiu mult mai mare decât particulele dizolvate pro- priu-zis. Clusterii au o frecvenţa proprie de rezonanţă.

Dacă se acţionează asupra organismului adică asupra apei din organism, adică asupra clusterilor cu o frecven­ţă potrivită, clusterii pot fi descompuşi şi substanţele dăunătoare pot fi eliminate din corp. Este interesant fap­tul că aceşti clusteri de apă rezistă chiar dacă particulele în jurul cărora sunt construiţi au fost dizolvate. Apa de­vine un fel de purtător de informaţie. Memorarea sub­stanţelor dizolvate are un rol esenţial, printre altele a dezvoltării alergiei. Nu este deci suficientă îndepărtarea alergiei în sine din corp, ci informaţiile din jurul ei tre­buie de asemenea „şterse”. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul terapiei prin biorezonanţă. Perturbarea elec­tronilor, adică poziţionarea lor în corp, este esenţa fiecă­rei terapii, în timpul căreia ordinea şi aşezarea molecu­lelor finalizează condiţia patologică sau non patologică (boală sau sănătate).

Cercetătorii au stabilit că apa reprezintă aproximativ 70% din corpul uman, iar:

-          la 7 săptămâni embrionul este 95% apă;

-         bebeluşul de 7 săptămâni este 75- 80 % apă;

-          adultul are 70 – 75 % apă;

-          vârstnicul 50 – 60 % apă;

-         bătrânul de 81 de ani are 49,8% apă

-          creierul are 85% apă;

-          ficatul are 80% apă;

- sângele are 83% apă.

între 35 – 42°C structura e instabilă (gheaţă + apă li­chidă +cristal lichid) şi atunci se produc reacţiile bio­chimice care generează şi întreţin viaţa. Şi asta la o temperatură de 37°C şi o presiune de 1 atmosferă !! Pentru a reproduce în laborator aceleaşi reacţii care au loc în celulă şi în corp la 37°C şi la p = 1 atm, este ne­voie de sute de grade şi sute de atmosfere !!!

Iată de ce APA este parte esenţială a marelui MIS­TER al VIEŢII! »

în organismul uman apa are următoarele funcţii:

  1. Reglează temperatura corpului;
  2. Asigură sănătatea pielii;
  3. Este un lubrifiant natural pentru articulaţii;
  4. Ajută la absorbţia nutrienţilor;
  5. Transportă nutrienţii în interiorul organismului;
  6. îndepărtează toxinele din organism;
  7. Ajută la digestie şi la toate reacţiile chimice;
  8. Este esenţială pentru circulaţia şi flexibilitatea va­selor sanguine;
  9. Umidifică aerul pe care îl respirăm;
  10. Creează un strat de protecţie în jurul organelor vitale;
  11. Reglează nivelul electronilor şi protonilor din ce­lule;
  12. Ne protejează împotriva radiaţiilor cosmice şi a altor tipuri de radiaţii;
  13. 13. Este principalul purtător de Informaţie şi Lumină în organismul uman.

Ce face omenirea pentru a îngriji această bogăţie ex­traordinară fară de care viaţa aşa cum o cunoaştem nu ar putea exista?

Ce să facă ?

Deversează în apele planetei anual 250 milioane de tone de contaminanţi din care 10 milioane tone de pe­trol !

Aruncă în mare deşeurile radioactive rezultate din industria nucleară, în oceane strângându-se până în pre­zent peste 90 de mii de containere cu deşeuri radioactive.

Aruncă tot ce nu îi mai trebuie în ape, numărul polu­anţilor ridicându-se la peste 80 de mii!!

Partea civilizată a omenirii face risipă de apă, deşi pe glob există peste 1 miliard de oameni care nu au ac­ces la apa potabilă şi zilnic mor 4.000 copii din cauza calităţii sau lipsei apei, în total 5 milioane persoane pe an, de 10 ori mai mult decât în diversele războaie.

Mai mult, în special în partea aceasta civilizată a omenirii, se cresc păsări şi animale pentru carne de con­sum, în sistem intensiv, pentru care se consumă cantităţi imense de apă şi care constituie o sursă de poluare a apelor extrem de serioasă. Pentru că pe Glob se cresc anual peste 13 miliarde de găini, 1 miliard de porci, 1,4 miliarde bovine şi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecţiile lor poluează apele mai mult decât toată industria şi canalele de evacuare a reziduurilor din oraşe la un loc!! (conform raportului World Watch Institute 2008).

Este neapărat necesar să devenim cu toţii mai re­sponsabili faţă de APA planetei, să o RESPECTĂM şi s-o IUBIM!

Dacă vrem ca VIAŢA să continue pe TERRA! în următorul capitol vom vedea cum ar trebui să fie apa pe care o bem şi folosim, pentru a ne aduce sănătate.

Capitolul 2

CALITĂŢILE Şl PARAMETRII APEI

Motto:

« Apa este leagănul vieţii »

Pentru echilibrarea noastră, vindecarea sau menţine­rea unei stări de sănătate, este foarte importantă calitatea apei pe care o bem, nu numai cantitatea.

în primul rând apa potabilă ar trebui să fie lipsită de impurităţi – metale grele, clor şi compuşi organici ai acestuia, nitriţi, nitraţi, uleiuri, fenoli, substanţe organi­ce, bacterii, paraziţi, virusuri. Aceste condiţii sunt stabi­lite în fiecare ţară prin legi sau norme pentru apa potabi­lă. în România aceste reglementări sunt: Stas 1342/1991 şi Legea 458/2002. Aceste reglementări stabilesc con­centraţiile admise de substanţe chimice, metale, bacterii, etc., pentru apa potabilă livrată în reţea de instalaţiile centrale sau locale de tratare a apei. Prezentăm mai jos tabelele cu aceste reglementări.

Apa, miracolul vieţii Parametrii microbiologici

Parametru/Unitatea de măsură

Valoarea admisă

Metodă de analiză
Eschirichia coli (Ecoli) /100ml 0 ISO 938-1
Entercoci (Streptococi fe­cali) /100ml 0 STAS 3001/1991 ISO 7899-2

Parametrii indicatori

Parametru/ Unitatea de măsură

Valoarea CMA
Aluminiu (jug/1) 200
Amoniu (mg/l) 0,5
Bacterii coliforme (număr/l OOml) 0
Carbon organic total (COT) Nici o modificare anormală
Cloruri (mg/l) 250
Clostridium perfringens (număr/l OOml) 0
Clor rezidual liber (mg/l) 0,50
-la intrarea în reţea 0,25
-la capăt de reţea
Conductivitate 2500
(|iScm-1la 20°C)
Culoare Acceptabilă consumatorilor şi nici o modificare anormală
Duritate totală (grade 5
germane) minim
Fier (jig/1) 200
Gust Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală
Mangan (|ig/l) 50
Miros Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală
Număr de colonii la Nedetectabili la 100 de ml
22′C/ml)
Oxidabilitate (mg Oxi­ 5,0
gen/l)
pH (unităţi de p) >=6,5 <=9,5
Sodiu (mg/l) 200
Substanţe tensioactive 200
Total (ng/1)
Sulfat (mg/l) 250
Sulfuri şi hidrogen sul- 100
furat (|ig/l)
Turbiditate (UNT) <=5
Zinc Gig/l) 5000
Tritiu (Bq/1) 100
Doza efectivă totală dereferinţă(mSv/an) 0,10
Activitatea alfa globală (Bq/1) 0,1
Activitatea beta globală (Bq/1) 1
Parametrii Chimici
Parametru / Unitatea de măsură Valoarea CMA
Acrilamida (|xg/l) 0,10
Arsen (|ig/l) 10
Benzen (|xg/l) 1,0
Benz(a)piren 0,01
Bor (mg/l) 1,0
Bromati (ng/1) 10
Cadmiu (|ig/l) 5,0
Clorură de vinii (|4,g/l) 0,5
Crom (total) (jig/1) 50
Cupru (mg/l) 0,1
Cianuri (totale) (ng/’l) 50
Cianuri (libere) (|ig/l) 10
Dicloretan (fig/l) 3,0
Epiclorhidrina (ng/1) 0,10
Fluor (mg/l) 1,2
Hidrocarburi policiclice aroma­ 0,10
tice (jLlg/1)
Mercur (fig/1) 1,0
Nichel (|xg/l) 20
Nitraţi (mg/l) 50
Nitriţi (mg/l) 0,50
Pesticide (jig/l)/clasa 0,1
Pesticide (|xg/l)/total 0,5
Plumb (ng/1) 10
Seleniu (fj.g/1) 10
Stibiu (ng/1) 5,0
Tetracloretan şi Tricloretena 10
(|xg/l) (suma concentraţiilor
compuşilor specificaţi)
Trihalometani (jug/l) Total (suma 100
concentraţiilor compuşilor speci­
ficaţi)

La o analiză sumară a acestor tabele se observa că în apa potabilă livrată în reţea sunt permise anumite con­centraţii mici de diferite substanţe periculoase pentru sănătate. Acest fapt se datorează metodei de tratare a apei cu clor (cea mai răspândită pe plan mondial) şi fil­trării cu straturi succesive de nisip şi cărbune activ, me­tode care nu reuşesc să ducă la obţinerea unei ape foarte curate şi sănătoase. Situaţia este generală pe plan mon­dial, mai ales în marile aglomerări urbane de la câmpie, unde fluviile şi râurile care ajung au apa plină de polu­anţi, cu concentraţii de zeci sau sute de ori peste limita normală, poluanţi care nu pot fi reţinuţi în staţiile de fil­trare şi tratare a apei. Mai mult, datorită folosirii cloru­lui la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi în con­tinuare) permis este peste 6,5, adică este permis să bem apă acidă (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a avea o apă mai curată şi sănătoasă atât la intrare, cât şi la ieşirea din staţiile de tratare, unele mari oraşe care au fonduri îşi aduc apa potabilă prin sisteme de conducte, din zonele muntoase, unde este mult mai puţin poluată.

De exemplu: Pentru New York apa este adusă de la

190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru San Francisco de la 500 km!!

în afara acestora există o serie de parametri de care trebuie să ţinem seama (să ne informăm) pentru a folosi

0    apă adevărată, care să hidrateze celulele şi să elimine toxinele. Aceşti parametri sunt:

2.1. Indicele acido-bazic – pH

PH-ul se referă la concentraţia de ioni pozitivi de hidrogen dintr-o soluţie oarecare. Un pH scăzut (sub 7- valoarea neutră) indică o cantitate mare de ioni de hi­drogen, soluţia este acidă, iar un pH ridicat (mai mare de 7), înseamnă o cantitate mică de ioni de hidrogen, so­luţia fiind alcalină. Acest parametru indică energia hi­drogenului şi a activităţii sale în medii lichide.

Deci dacă apa are pH-ul mai mic decât 7 este acidă, iar dacă are pH-ul mai mare de 7 este alcalină.

Lichidele din organismul nostru au un pH bazic, sângele, limfa, saliva şi mucoasele având reacţie alcali­nă. Astfel pH-ul unei persoane sănătoase este de 7,35 – 7,40, dar dacă scade la 7,2 persoana intră în comă şi la 7,1 moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la modificarea acidităţii sau alcalinităţii în proporţii de 10 :

1    (astfel o apă cu pH = 7,5 este mai alcalină de 2 ori decât una cu pH = 7,4; una cu pH = 8,0 este de 10 ori mai alcalină decât una cu pH = 7,0 ).

Sângele este cel care transportă hrana pentru toate celulele noastre, el alimentând toate organele şi este foarte important pentru sănătate ca el să-şi păstreze un pH normal. Apa este de fapt hrană pentru sânge. Dacă apa nu este de calitate, scade şi calitatea sângelui, pier­dem apoi calitatea sistemelor circulator, respirator, etc. şi în final sănătatea.

Se cunoaşte faptul că microorganismele nu se dez­voltă în lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcali­ne reprezintă un scut în faţa germenilor patogeni.

întrucât aproape tot ce mâncăm ne acidifiază, trebu­ie să bem o apă alcalină (cu pH peste 7).

Scăderea pH-ului duce la tulburări de imunitate. Menţinerea organismului într-o stare bună de alcalinita- te activează limfocitele responsabile cu întărirea imuni­tăţii.

Datorită poluării, apa de ploaie este şi ea acidă (pH = 5 – 6 în zonele rurale, pH = 4 – 5 în oraşe cu circulaţie auto), şi afectează la modul general organismul şi în special pielea şi părul.

2.2. Potenţialul de oxidoreducere (POR)

Exprimă capacitatea apei de a lupta contra radicali­lor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) şi se măsoară în milivolţi. Scara este de la -800mV(între 0 şi -800mV e un POR foarte bun), până la +1200mV (între 0 şi +1200mV e un POR prost). Valorile pozitive arată des­făşurarea proceselor de oxidare în lipsa electronilor, iar valorile negative arată desfăşurarea procesului de rege­nerare şi prezenţa electronilor. Pentru ca apa să realize­ze o bună protecţie a organismului, POR trebuie să aibă valori negative (0 spre -800mV).

Apa de la robinet (din reţea) are un POR de aproxi­mativ +185mV (prost), care nu realizează o bună pro­tecţie a organismului.

2.3. Tensiunea superficială (TS)

Cu cât tensiunea superficială este mai joasă, cu atât apa este mai udă.

Toate celulele organismului necesită o apă cu o ten­siune superficială de aproximativ 45 dyne/cm2. Tensiu­nea superficială a lichidelor interne creşte o dată cu vâr­sta, acest fenomen contribuind la evoluţia procesului de îmbătrânire.

Fără o tensiune scăzută, apa nu poate să treacă prin peretele grăsos al celulei, toxinele nu pot părăsi celula, iar hrana nu poate pătrunde în aceasta.

Apa de la robinet are tensiunea superficială de 73 dyne/cm2 şi în aceste condiţii schimbul nu se face corect. Apa băută trece prin corp fară să hidrateze suficient ce­lulele şi noi credem că dacă am băut 2 1 – 2,5 l/zi, sun­tem cu siguranţă sănătoşi! Celulele deshidratate încep să se distrugă, organis­mul începe să consume propriile celule şi ţesuturi şi apar boli autoimune precum scleroza în plăci, lupus, etc.

Se pot bea tone de apă curentă de la reţea cu tensiu­nea superficială de 73 dyne/cm2, dar dacă lipsesc micro- nutrienţii care să o convertească la 45 dyne/cm2, se poa­te ajunge la deshidratarea la nivel celular. De asemenea se pot lua cele mai scumpe vitamine, căci ele nu ajung în celule decât în cantităţi foarte mici şi în rest se elimi­nă.

Apa fiartă are o tensiune superficială de 55 dyne/cm2, adică este mai udă decât apa de la reţea, dar nu este recomandată pentru băut din alte motive (vezi paragraful „Apa fiartă”)

Tensiunea superficială a lichidelor biologice este de 45 dyne/cm2. Sucurile de legume şi fructe au o astfel de tensiune superficială, acesta fiind încă un motiv pentru care trebuie să le consumăm, deoarece contribuie atât la hrănirea celulelor, cât şi la detoxifierea lor.

2.4. Conductibilitatea electrică sau rezistenţa apei

Pentru menţinerea vieţii, miliardele de celule ale or- ganismului trebuie să facă schimb de informaţii între ele. Acest sistem complex de comunicaţii acţionează cu ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot să se deplaseze în organism în lipsa hidrogenului.

Acest parametru dă informaţii şi despre conţinutul în minerale al apei.

Capitolul 3 FORMELE APEI

Motto:

„ Celula este nemuritoare. Lichidul în care pluteşte este cel care degenerează. Re­înnoiţi acest lichid din timp în timp, daţi-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se hrăni şi pulsul vieţii poate continua la infi­nit”

Alexis Carrel

3.1. APE NATURALE

3.1.1.         APA DE PLOAIE

Este de fapt o apă distilată, dar datorită poluării ae­rului prin care trec picăturile, devine acidă.

3.1.2.         LAPOVIŢA

Asemănătoare ploii, este o apă distilată şi la fel, da­torită poluării aerului prin care trece, devine acidă.

3.1.3.         APA DE SUPRAFAŢĂ

Include lacurile şi lacurile de acumulare, izvoare ce curg mai încet, râuri, fluvii, mări şi oceane. Mările şi oceanele au apă sărată, care nu poate fi folosită în con­sum decât după desalinizare. Apa dulce reprezintă doar un procent de 1% din cantitatea totală a apelor de supra­faţă.

3.1.4.         APA DE IZVOR

Este o apă de origine naturală, care ajunge la supra­faţă datorită precipitaţiilor acumulate. Conţinutul mine­ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi să folosim apă de izvor cu un conţinut de minerale de 0,5 g/litru, deoarece organismul nostru funcţionează în aşa fel încât poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zar­zavaturi, fructe), iar cele anorganice din apă se depun sau se elimină cu eforturi.

Cea mai bună apă de izvor este cea din izvoarele de la munte datorită următoarelor aspecte:

-          atmosfera este nepoluată şi în curgerea ei apa se încarcă cu oxigen;

-          datorită faptului că trece peste mii şi milioa­ne de pietre, clusterii de apă se sparg şi apa devine hexagonală, exact aşa cum trebuie pentru o hidratare perfectă a celulei;

-          pe traseul ei prin zona în care aerul nu este poluat apa absoarbe şi radiaţiile infraroşii de

Apa, miracolul vieţii la soare;

-          apa este bogată în substanţe minerale şi lipsi­tă de poluanţi şi substanţe toxice;

-          izvoarele sunt în zone umbroase, cu tempera­turi apropiate de 4°C situaţie în care energia internă a apei este maximă.

într-un cuvânt, aceasta este apa vie, necesară orga­nismului nostru.

3.1.5.         APA MINERALĂ

Este o apă medicinală cu conţinut mineral ridicat şi cu efect curativ. Trebuie consumată la sursă, pe perioa­de limitate de timp, în scop terapeutic. Nu poate înlocui apa de băut şi nu se recomandă s-o folosim zilnic ca apă de băut. Există şi ape minerale termale folosite pentru băi în scop terapeutic.

3.1.6.         APA DE FÂNTÂNĂ

Este o apă obţinută prin foraje la diferite adâncimi de la 10 mia 100 m.

Apa din fântânile de suprafaţă (sub 10 m) ar trebui folosită numai pentru udat.

Din păcate, poluanţii de pe sol (insecticide, pesticide, îngrăşăminte, cei aduşi de ploi din aerul poluat, cei re­zultaţi din activităţi industriale), ajung în pânza freatică şi tot mai greu găsim apă de fântână curată şi vie (trebu­ie forat la adâncimi foarte mari).

3.1.7. APA PLATĂ

Este apa care se găseşte în comerţ, în recipiente din plastic şi este recomandată pentru consum. Sursele sunt izvoare sau foraje de mare adâncime. Are un conţinut bun de minerale, dar există diferenţe de calitate în func­ţie de sursă. Apoi mai intervine şi factorul depozitare – în cât timp ajunge la consumator, ce substanţe din am­balajele de plastic trec în apă, precum şi temperatura la care este păstrată De regulă sunt ape netratate.

Conform Legii 452/2002, parametrii microbiologici sunt:

Parametrii microbiologici pentru apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente.

Parametru /Unitatea Valoarea Metoda de analiză
de măsură admisă
Escherichia coli 0 ISO 9308-1
(Ecoli)/250ml
Enterococi (Strep­ 0 STAS3001/1991
tococi fecali) /250ml prENISO 12780
Număr de colonii la 100 STAS 3001/1991 pr
22-C/ml EN ISO 622
Număr de colonii la 20 STAS 3001/1991 pr
37-C/ml EN ISO 6222

Apa, miracolul vieţii

3.2. APE TRATATE

3.2.1. APA DE ROBINET

Este de regulă o apă tratată cu clor, eventual şi cu ozon pentru dezinfectare (omorârea bacteriilor) şi filtra­rea grosieră.

Toate marile oraşe sunt alimentate cu apă din râuri şi fluvii poluate în amonte cu cele mai diverse substanţe (peste 80.000 de diferite substanţe chimice).

Nicio staţie de filtrare nu reuşeşte să transforme aceste ape într-o apă curată şi sănătoasă. Potrivit norme­lor existente în lume pentru apa potabilă (care de multe ori nu se respectă !) această apă care ajunge în casele oamenilor este o apă menajeră! Şi nici aceasta curată!

Nu mai vorbim de faptul că până la consumator apa trece printr-un sistem de conducte de oţel, cupru, plastic (PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. în plus, absenţa razelor solare contribuie la înmulţirea di­verşilor agenţi patogeni în conducte, chiar dacă acestea din urmă sunt dezinfectate.

Metodele convenţionale de tratare a apei sunt: sedi­mentare, coagulare, filtrare (fizică sau biologică) apoi dezinfecţie. Se mai folosesc opţional procedee de mine­ralizare, dezactivare, demineralizare, floculare mecanică, despumare, etc. Filtrarea poate fi lentă, directă, cu pre­siune şi cu vid, cu microsite şi membrane, etc.

Demineralizarea poate viza dedurizarea, deferizarea, sau demanganizarea. Dezinfecţia se face de regulă prin clorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloramină), dar şi prin ozonizare, iodurare sau bromurare, cu argint sau cu permanganat de potasiu, etc.

Nu există metode aplicabile practic de a epura spe­cific o anumită substanţă. Prin urmare se epurează ne- discriminatoriu clase întregi de componenţi ai apei, nu doar cei toxici, ceea ce duce şi la îndepărtarea unor sub­stanţe dorite şi mai ales la costuri mari şi muncă multă, consum mare de reactivi, schimbare frecventă de filtre, etc.

în România, prin HG 100/2002 de aprobare a normei de calitate a apelor NTPA 013, s-au definit următoarele trei tehnologii standard de tratare a apei pentru trans­formarea apelor de suprafaţă de categoriile Al, A2, A3 în apă potabilă:

Categoria Al: tratare fizică simplă şi dezinfecţie (de exemplu: filtrare rapidă şi dezinfecţie).

Categoria A2: Tratarea normală fizică, chimică şi dezinfecţie [de exemplu: perclorinare, coagulare, flocu- lare, decantare, filtrare, dezinfecţie (clorinare finală)].

Categoria A3: Tratare fizică, chimică avansată, perclorare şi dezinfecţie [de exemplu; clorinare inter- medieară, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbţie (pe cărbune actic) dezinfecţie (ozonizare, clo­rinare finală)].

Printre substanţele chimice utilizate în tratarea apei

se numără: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul, hidroxidul de calciu, soda caustică, dioxidul de carbon, carbonatul de sodiu, sulfatul feros şi sulfatul feric, căr­bunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu, polielectroliţi, amoniacul, fosfaţii sulfatul de cupru, per- manganatul de potasiu, hipocloriţii, clorura de sodiu, ar­gilele.

Etapele de tratare a apei într-o staţie de tratare sunt: sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplică peste tot), adsorbţia, stabilizarea (dezacidifierea, deferi- zarea, demanganizarea), dedurizarea, dezactivarea, dez- infecţia, clorinarea, ozonizarea (se aplică rar), ultravio­lete (se aplică rar).

Apa din reţea, în ciuda tratării ei, sau datorită poluă­rii secundare, ca rezultat al tratamentelor, poate conţine următoarele substante dăunătoare sănătătii:

-          Clorul şi compuşi ai clorului;

-          Trihalometani;

-         Materiale plutitoare;

-         Materiale cu miros şi gust din conductele de plastic;

-         Bacterii;

-          Ciuperci;

-          Paraziţi;

-         Metale – fier, mangan, plumb, arsenic, cad­miu, mercur;

-          Compuşi de Ca şi Mg (care fac apa dură).

Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile a început în anii 1880 – 1900. Deşi are o mulţime de dezavantaje, acesta a rămas modul standard de tratare a apei. Clorul nu este folosit pentru că este sigur sau efi­cient ca dezinfectant, ci pentru că este cel mai ieftin!

Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Me­diului, „riscul de cancer în cazul persoanelor care con­sumă apă cu clor este cu 93% mai mare decât în cazul persoanelor care consumă apă fară clor”.

în anii 1968 – 1969, dr. Joseph Price a scris o carte numită “Boli coronariene/colesterol/clor”, a cărei con­cluzie era că una din principalele cauze ale artero- sclerozei, infarctului şi AVC (accident vascular cerebral) este clorul.

Când este adăugat în apă, clorul se combină cu ele­mentele naturale din aceasta, formând trihalometani (produşi de clorurare), numiţi THM. Aceşti produşi se­cundari determină apariţia radicalilor liberi în organism, ducând la distrugerea celulelor, fiind puternic canceri­geni. Atunci când consumăm apă cu clor, aceasta dis­truge celule şi ţesuturi din organismul nostru. Doctor Robert Carlson de la Universitatea Minnesota a afirmat, în urma cercetărilor efectuate, că «problema clorului este similară poluării aerului », şi « cel mai aprig ucigaş al timpurilor moderne este clorul ».

Una dintre cele mai şocante descoperiri ale cercetă­torului citat este că două treimi din expunerea periculoasă la clor se datorează inhalării aburilor şi absorbţiei la nivelul pielii în timpul duşului. Un duş cald deschide porii şi permite accelerarea absorbţiei clorului şi a altor chimicale din apă. Aburul pe care îl inhalăm în timpul duşului poate conţine de 50 de ori mai mult clor decât apa de la robinet, deoarece clorul se evaporă mult mai rapid şi la o temperatură mult mai scăzută decât apa. In­halarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clo­rul trece direct în sânge. Inhalarea clorului este una din cauzele astmului bronşic şi a bronşitei, în mod special la copii, boli a căror frecvenţă a crescut cu 300% în ultimii 20 de ani. Clorul din apa de duş produce şi efect cosme­tic negativ, scăzând hidratarea şi elasticitatea pielii şi a părului. Gustul neplăcut al apei cu clor îi face pe oameni să se îndrepte spre surse şi mai nesănătoase de lichide: sucuri, băuturi carbogazoase şi alte lichide îndulcite !

Apa tratată cu clor nu mai conţine protonii şi elec­tronii indispensabili corpului nostru.

Pe lângă deficienţa de protoni şi electroni, conţine şi săruri minerale nefaste.

Şi apa este o hrană, dar nu pentru a ne furniza săruri minerale (acestea le putem lua din surse de origine ve­getală şi animală), ci protoni şi electroni. Viaţa nu poate exista fară aceştia. Dacă apa nu conţine protoni şi elec­troni atunci, prin diverse reacţii biochimice, îi ia din di­verse zone ale organismului, şi în special din apa intra- celulară, ceea ce conduce la boli, îmbătrânire şi moarte.

Cu cât avem mai puţină apă intracelulară, ceea ce se în­tâmplă pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacitatea or­ganismului de a primi şi de a transmite Lumina scade. Şi aşa ÎMBĂTRÂNIM şi aşa MURIM. încă un motiv pentru care este atât de importantă CALITATEA apei pe care o bem şi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidant foarte puternic, distruge (absoarbe) electronii şi scade puternic câmpul magnetic al apei. Acelaşi lucru produce şi ozonul.

De aceea ar trebui să evităm folosirea apei cu clor de la robinet atât pentru băut şi cât şi pentru mâncare, iar la baie şi duş este recomandabil să ataşăm un filtru care reţine până la 90% din clorul din apa caldă ( se gă­seşte pe piaţă).

3.2.2. APA DISTILATĂ

Apa distilată se obţine prin fierbere, vaporizare şi condensare de vapori. Ea nu poate întreţine nicio formă de viaţă, de acea este numită şi apă moartă. Datorită fap­tului că nu poate întreţine nicio formă de viaţă, nu depo­zitează substanţe în organismul nostru. Are o singură proprietate – greutatea. Este o apă acidă, fară minerale, stoarce organismul de minerale şi nu este bio – receptor. De aceea nu se recomandă pentru băut.

Este recomandată de unii terapeuţi: Paul Bragg, Va- leriu Popa, Bogdan Victor, în curele de dezintoxicare sau post deoarece, datorită greutăţii sale, exercită o presiune asupra mineralelor anorganice, a acizilor şi a apei toxice acumulate în organism (apa neagră).

Apa distilată, când intră în contact cu « apa neagră » (apă cu toxine), se amestecă prin osmoză cu aceasta, fa­ce schimb ionic şi preia o parte din toxinele acesteia, realizându-se purificarea organismului. Dacă în prima zi bolnavul consumă 2 1 de apă distilată, el va elimina ace­eaşi cantitate de «apă neagră » (apa distilată nu hidra- tează celula), dar cu un conţinut de toxine mai ridicat (aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism.

în timpul curei cu apă distilată trebuie făcute zilnic clisme cu ceaiuri de plante (muşeţel, coada şoricelului, tătăneasă, rostopască, etc.) şi consumate sucuri de le­gume şi fructe BIO, pentru a aduce apă structurată, vie, în organism. Orice asemenea cură de dezintoxicare tre­buie făcută sub supraveghere medicală, cu credinţă, adaptată afecţiunilor bolnavului şi cu schimbarea stilului de viată.

»

3.2.3. APA FILTRATĂ PRIN OSMOZA INVERSĂ

Sistemul de purificare prin osmoză inversă este un sistem de purificare a apei foarte avansat, eliminându-se 99% din virusuri, bacteriile, poluanţii şi chimicalele din apa de robinet.

în timpul osmozei, apa trece printr-o membrană

semipermeabilă care previne fluxul mineralelor şi a al­tor componente de la o soluţie la alta. Osmoza este un element fundamental în funcţionarea organismelor vii. Dacă se separă cu o membrană două soluţii diluate, apa din soluţia cu concentraţie mai mică va curge înspre so­luţia cu concentraţie mai mare. Scurgerea solventului poate fi oprită, chiar inversată, dacă presiunea asupra soluţiei cu o concentraţie mai mare creşte. Aceasta este osmoza inversă.

Sistemul de filtrare are 4 unităţi:

a)    prima treaptă 1 – 2 prefiltre de carbon activ cu pori de 20 |im şi 5 |im, care filtrează poluanţii de dimen­siuni mari (praf, sol, rugină etc.);

b)   a doua treaptă este membrana osmozei inverse – inima purificatorului de apă – care are pori de 0,0001 Hm şi elimină 99% din poluanţii biologici şi chimici di­zolvaţi în apă;

c)     a treia treaptă este filtrul de carbon activ, care leagă materialele dizolvate rămase şi dă apei un gust şi un miros plăcut;

d)  a patra unitate este de fapt un recipient pentru apa filtrată.

Cu toate că este un sistem foarte avansat de purifica­re a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa rezultată este o apă moartă, destructurată.

Nu se recomandă pentru băut.

3.2.4.         APA FIARTĂ

Pentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiartă timp de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile şi virusurile, dar nu poate fi redusă cantitatea de particule şi compuşi organici. Fierberea este ineficientă şi consu­mă timp, gustul obţinut fiind neplăcut.

în timpul fierberii se distrug mineralele valoroase, creşte concentraţia de nitraţi, săruri, metale grele, iar calciul, sodiul, magneziul şi fluorul atât de necesare or­ganismului se depun, iar apa devine „moartă”. în con­cluzie nu se recomandă a se folosi ca apă potabilă decât în cazuri extreme.

Mai mult, apa fiartă conţine aproximativ 200 ppM deuteriu faţă de 146 ppM cât are apa obişnuită, ceea ce conduce la îmbătrânirea rapidă a celulei umane şi la dezvoltarea radicalilor liberi (se ştie că o apă sărăcită în deuteriu încetineşte îmbătrânirea; vezi paragraful « Apa cu deuteriu »).

3.2.5.         APA ALCALINĂ

Viaţa şi moartea noastră se desfăşoară la nivel celu­lar. Miliardele de celule care alcătuiesc organismul uman sunt uşor alcaline şi trebuie să rămână aşa, pentru a putea să fie vii, sănătoase, funcţionale.

Atunci când fiecare celulă alcalină îşi îndeplineşte funcţia respiratorie, ea secretă produşi de metabolism de natură acidă.Deşi aceşti produşi sunt folosiţi pentru a produce energie şi pentru a menţine funcţionarea, nu trebuie să se permită acumularea lor. Un astfel de exemplu este durerosul acid lactic apărut în urma eforturilor fizice in­tense (febra musculară).

Organismul va încerca să se detoxifieze şi să înde­părteze acest acid, înainte ca el să devină toxic pentru celule, modificând aciditatea acestora. Dacă acidul intră în contact cu un organ, el creează găuri în ţesut. Acesta poate determina apariţia unor celule mutante. Nivelul de oxigen scade în mediul acid, iar calciul începe să fie consumat. în felul acesta, organismul poate să producă grăsime tocmai pentru a se apăra de un mediu prea acid. Aceste depozite de grăsime şi celulită, pot fi de fapt niş­te « pachete » pline de acid, care încearcă să ţină la dis­tanţă acest acid de organele vitale. Grăsimea poate salva astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie să aju­tăm organismul bând o apă curată, filtrată, alcalină şi fo­losind o dietă bazică (cu alimente alcaline).

Apa alcalină are un pH de 7,4 – 9. Se obţine de re­gulă prin ionizare sau prin adăugare de Microhidrină şi Calciu Coral. Apa alcalină ionizată are efect reducător datorită ionului negativ OH care leagă radicalii liberi, întreţinând sau anihilând capacitatea de reacţie a acesto­ra, fiind deci antioxidantă. Apa alcalină ionizată îmbu­nătăţeşte capacitatea de dizolvare şi de metabolism a nutrienţilor şi de eliminare a reziduurilor, făcând astfel ca întreg sistemul să funcţioneze mai bine. Hidratează celulele de 6 ori mai bine decât apa obişnuită. Este re­comandată în :

-          Hiperaciditate gastrică

-          Ulcer

-          Diaree cronică

-          Digestie insuficientă

-          Fermentaţie gastrică şi intestinală anormală (meteorism, halenă)

-          Hidropizie

-          Obezitate

-          Hipertensiune

-          Cancer

-          Micoze

Se recomandă să beţi 2 1 /zi de apă alcalină, iar di­mineaţa primul pahar (0,5 1) e foarte important. Nu se recomandă să beţi apă alcalină ionizată împreună cu medicamentele pe bază de calciu, sau antihipertensive. Trebuie un interval de 1 oră între acestea.

3.2.6. APA ACIDĂ

Are un pH sub 7 (6,0 – 6,9) şi se foloseşte numai pentru uz extern (pe piele). Este excelentă împotriva micozelor de pe picioare sau de pe unghii (30 min se stă cu picioarele în apă acidă ionizată). Se mai foloseşte pentru arsuri, răni, nas înfundat, irigaţii vaginale (mico­ze).

Se poate utiliza în gospodărie pentru dezinfectarea suprafeţelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecţi­uni ale pielii poate fi combinată cu utilizarea apei alca­line – intern.

3.2.7. APA PI

A fost descoperită de profesorul japonez Shoi Yamashita în 1964, în timpul unui studiu de fiziologie botanică.

în decursul cercetărilor a fost descoperit faptul că înmugurirea se datorează unei cantităţi infime de sare fero-ferică. Introducând această sare într-un mediu pu­ternic energizat şi trecând-o printr-un proces de filtrare cu ceramică, se obţine apa PI. O particulă PI este mai mică decât un proton, un neutron sau un electron. Parti­cula PI face ca protonii şi neutronii să îşi interschimbe stările de energie, ceea ce duce la formarea unei încărcă­turi electrice şi energetice de sine stătătoare. Cantitatea de sare fero-ferică (ferită bivalentă şi trivalentă) este in­fimă, de regulă doar semnalul energetic al substanţei rămâne (2 x 10″12moli). Acestea sunt concentraţii ho­meopatice. Aceste particule extrem de mici sunt con­ductoare şi responsabile de transportarea informaţiei şi a „memoriei” celulare (informaţie codificată anterior), privind bioenergia naturală a proceselor de vindecare.

Această apă optimizează transferul de informaţii din organism.

Apa PI fierbe mai repede şi se consumă cu 8,2 % energie mai puţin la fierberea ei decât la fierberea apei normale. îngheaţă în intervalul -l până la -7 grade Celsius şi acele de gheaţă se topesc mai greu.

La Simpozionul Internaţional pentru Prevenirea Cancerului din Franţa 1998, unul din subiectele fierbinţi a fost apa PI. în urma lucrărilor şi dezbaterilor s-au con­cluzionat următoarele :

  1. Apa PI este cea mai apropiată de forma apei din organism;
  2. Prezintă proprietăţi antioxidante, datorită abilităţii de a elimina radicalii liberi.
  3. Furnizează bioenergie. S-a făcut un expe­riment în care peştii de acvariu au reuşit să trăiască 216 zile într-un acvariu închis etanş, numai pe baza energiei din apă. în condiţii normale un peşte de acvariu moare după 3-5 zile într-un acvariu închis, în apă obişnuită.
  4. Creşte numărul celulelor Killer.
  5. Creşte activitatea anticorpilor.
  6. îmbunătăţeşte activitatea de auto vindecare a celulelor, trezind „memoria” celulară cu privire la vin­decare.
  7. Transportă mai mult oxigen prin organism, creând un mediu puternic oxigenat, care distruge orga­nismele anaerobe.
  8. Creează grupări mici de molecule de apă ceea ce îmbunătăţeşte funcţionarea celulelor şi efectele

detoxifiante ale apei.

  1. îmbunătăţeşte capacitatea celulelor de a se adapta la stres.
  2. Neutralizează pH-ul apei, aducându-1 până la valori cu puţin peste 7, foarte aproape de pH-ul natu­ral al organismului.

Datorită acestor calităţi, cercetătorii japonezi (Dr. Tokafumi Tsurumi) au întocmit o listă cu rezultate uimi­toare obţinute asupra organismului uman:

-          Eradicarea cancerului de stomac, micşorarea tumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei;

-         Ameliorarea dermatitei şi a alopeciei;

-         Ameliorarea diabetului;

-          îmbunătăţirea funcţionării ficatului după he­patită;

-          Scăderea presiunii sanguine şi îmbunătăţirea ritmului cardiac;

-          Recuperarea rapidă după atacul de cord;

-         Uşurarea durerilor de cap şi a constipaţiei;

-          îmbunătăţirea imunităţii, – vindecarea răcelii, gripei, virozelor, infecţiilor;

-         Ameliorarea SIDA

în urma cercetărilor efectuate în diferite domenii au rezultat următoarele :

a)     .           în industrie:

-  a scăzut dramatic oxidarea şi ruginirea

b)     .           în agricultură:

-   au crescut dimensiunile legumelor şi s-a îmbu­nătăţit gustul acestora

-        la culturile de spanac s-au obţinut 25 de recolte consecutive, fară o nouă însămânţare.

-        păsările şi animalele care au băut apă PI s-au îmbolnăvit mai puţin, carnea şi ouăle au avut un gust mai bun, a crescut producţia de ouă, anima­lele letargice au devenit mai jucăuşe.

c)     .      în laboratoarele medicale:

-   mostrele de ţesut conservat în apă Pi, în loc de soluţii hormonale, au rezistat 30 ani !

d)       .    în gospodărie:

-   înmuierea rufelor produce mai multă fineţe;

-    la gătit, gustul mâncărurilor a fost foarte bun, micşorându-se cantitatea de condimente;

-    spălarea legumelor şi fructelor cu apă PI înde­părtează toxinele şi le prelungeşte prospeţimea;

-   stropirea florilor cu apă PI întăreşte rădăcinile şi ajută la îmbogăţirea coroanei cu frunze;

-   animalele de companie sunt mai pline de ener­gie, sunt îndepărtate mirosurile neplăcute, stro­pirea blănii o face mai lucioasă şi mai curată;

-    dacă ne spălăm cu apă PI, părul şi pielea sunt mai curate, hainele nu se mai îngălbenesc la fel de uşor.

3.2.8. APA HEXAGONALĂ ( Apa GAV)

Cea mai bună apă pentru sănătatea umană este apa hexagonală. O apă obişnuită se prezintă în aglomerări (clusteri) de 12 – 18 molecule, care nu reuşesc să pă­trundă în celule deoarece canalele membranei celulare sunt hexagonale. De aceea apa care hidratează cel mai bine celulele este apa hexagonală. Aceasta există în pro­cent mare într-un organism tânăr, sănătos.

Ea transportă nutrienţii, îndepărtează toxinele şi menţine o comunicare eficientă între celule. în organism există şi apă legată fizic de alte structuri moleculare, aceasta neputând să se mişte liber prin pereţii celulari. Pe măsură ce înaintăm în vârstă apa legată devine pre­dominantă. Acest fapt micşorează eficienţa a mii de funcţii metabolice, determinând modificări semnificati­ve ale structurii ţesuturilor.

Moleculele din apa liberă sunt organizate în struc­turi compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate sub formă de cristale la -25 grade Celsius (Masaru Emoto – Japonia). Miliarde de astfel de molecule se lea­gă una de cealaltă într-o lume acvatică ce arată şi se comportă cu totul altfel decât apa de robinet sau de iz­vor. Această apă organizată este importantă deoarece es­te mai eficientă ca alte tipuri de apă. Este mai mobilă. Suntem capabili să gândim, să alergăm, să muncim şi să ne jucăm datorită minunatelor funcţii pe care le îndepli­nesc celulele. Din momentul naşterii, cantităţi imense de

nutrienţi şi compuşi vitali, cum este oxigenul, sunt aduşi la fiecare celulă. Fiecare celulă foloseşte aceşti nutrienţi pentru a furniza energia diverselor activităţi pe care le întreprindem. Toxinele şi produşii secundari trebuie în­depărtaţi. Ce anume aduce nutrienţii necesari la celule, ce asigură producerea de energie, ce îndepărtează deşeu- rile ? APA ! Iar apa care face acestea cel mai bine şi cel mai rapid este apa liberă hexagonală.

Eficienţa şi viteza acestei ape se datorează design- ului şi formei moleculei de apă şi a celulei însăşi, deoa­rece canalele membranei celulare sunt hexagonale.

De ce e bine să bem apă hexagonală ?

  1. Pentru a ne umple organismul cu apa specială he­xagonală cu care ne-am născut, apă care pătrunde uşor în fiecare celulă a corpului.
  2. Pentru a îmbunătăţi comunicarea între celule ast­fel încât transferul de informaţii să se desfăşoare într-un ritm optim.

Potrivit experţilor, apa joacă un rol semnificativ în transmiterea de informaţii în întregul organism prin in­termediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale organismului transmite continuu informaţii cu viteza sunetului pe frecvenţe de rezonanţă. Cel mai interesant este că nucleul fiecărui dublu helix al ADN-ului este format dintr-o coloană de aglomerări de molecule de apă. în plus, cantităţi semnificative de apă sunt organi­zate în straturi multiple la suprafaţa proteinelor structurale intracelulare şi a membranelor.

Datorită rolului jucat de această apă superorganizată la nivelul celulelor, celulele posedă anumite tipare rezo­nante cooperante, care se modifică în timp şi variază în funcţie de eficienţa metabolismului.

Apa hexagonală accelerează rezistenţa acestor tipare, care produc efecte benefice asupra ţesuturilor şi a ho- meostaziei organelor.

Să enumerăm câteva beneficii ale apei hexagonale:

-          Accentuează hidratarea celulelor (sănătatea depinde de o hidratare crescută a celulelor);

-          Energizează celulele, conferind un plus de energie fizică şi o mai mare claritate mentală;

-          Ajută la menţinerea integrităţii nucleului mo­leculei de ADN, care este umplut cu apă he­xagonală;

-          Contribuie la îndepărtarea toxinelor şi a de­şeurilor acide din organism;

-          Produce un nivel sănătos, bioalcalin în celule şi ţesuturi. Iar bolile nu se dezvoltă în mediu alcalin;

-          îmbunătăţeşte comunicarea intercelulară în scopul vindecării şi refacerii;

-          îmbunătăţeşte transportul de oxigen şi nutrienţi, precum şi gradul de absorbţie;

-          Ajută celulele să se vindece singure şi să genereze energie;

- Ridică mintea şi trupul la un nivel de vibraţie mai înalt.

3.2.9. APA SĂRĂCITĂ ÎN DEUTERIU

Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nu­cleul celor mai mulţi atomi de hidrogen din natură con­ţin un proton (simbol chimic 1H), însă nucleul atomului de hidrogen mai poate conţine şi un proton şi un neutron sau un proton şi doi neutroni. în primul caz, aceasta se numeşte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar în al do­ilea – tritiu (simbol chimic 3H sau T).

Conţinutul de deuteriu al apelor superficiale din zo­na noastră climatică este de 150 ppm (părţi per milion), cu o fluctuaţie minimă; al precipitaţiilor din zona ecua­torială, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordică a Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm. Cantitatea de deuteriu din apă variază în funcţie de lati­tudine, dar şi de altitudine (are o valoare de 150 ppm la nivelul mării şi de circa 130 ppm la o înălţime de 2.000 de metri). Cantitatea de deuteriu măsurată în apă este di­rect proporţională cu conţinutul de deuteriu al organis­melor care trăiesc aici.

Concentraţia de deuteriu din organismul unui adult este de circa 120-140 ppm. Cu toate că nu pare mult, dacă comparăm această cantitate cu masa altor elemente vitale, se observă că deuteriul este prezent în corp într-o cantitate de şase ori mai mare decât calciul şi de zece ori mai mare decât magneziul.

O serie de experimente au demonstrat că apa cu conţinut scăzut în deuteriu poate fi folosită cu rezultate deosebite şi fară niciun efect toxic. în plus, are influenţă asupra diviziunii celulare. Cu cât concentraţia de deute­riu din apă este mai mică, cu atât va fi mai lent procesul de diviziune celulară, ceea ce înseamnă că «îmbătrâni­rea » organismului va fi încetinită. De asemenea, în ca­zul unei diviziuni celulare rapide, cresc şi şansele apari­ţiei de diviziune.

în anii 60, în Uniunea Sovietică, oamenii de ştiinţă au studiat în paralel două populaţii ale căror membri ajungeau la vârste extrem de înaintate şi erau foarte să­nătoşi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, erau foarte diferite, însă cele două populaţii aveau ceva în comun – beau apă de gheţar. Apa de gheţar este pură, fi­ind formată cu mii şi mii de ani în urmă, cu un procent redus de deuteriu, dovedindu-se a avea şi calităţi biolo­gice deosebite, dar avea şi altceva, era hexagonală (structurată), alcalină şi pură.

La copii şi tineri, cantitatea de gaze dizolvată în or­ganism este de patru ori mai mică decât la o persoană în vârstă. De fapt, pe măsură ce noi îmbătrânim, apa îmbă­trâneşte şi ea şi reţine din ce mai multe reziduuri sub formă de gaze. Dacă reuşim să înlocuim apa « poluată » din interiorul organismului (poluată prin informaţie structurală, izotopică, entropică) cu o apă nepoluată, atunci vom reuşi să dăm o nouă viaţă şi o nouă tinereţe organismului. Apa cu conţinut redus de deuteriu este una dintre apele care fac lucrul acesta.

în România apa sărăcită în deuteriu (ASD) se pro­duce printr-un procedeu original de separare izotopică a apei la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pen­tru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea.

ASD este o apă microbiologică pură mineralizată conform legislaţiei din România cu o concentraţie în deuteriu de 25 ppm (25 părţi per milion) în compoziţie. Comparaţi această concentraţie cu concentraţia în deute­riu a apei obişnuite de 120 – 150 ppm.

ASD creşte spectaculos activitatea noastră metabo­lică. Există cercetări laborioase privind efectul ASD asupra ADN-ului uman (în Germania şi SUA).

Deoarece apa grea afectează enzimele responsabile de repararea şi replicarea ADN, aceasta poate acţiona ca un catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dacă există şi o expunere la radiaţii.

Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea polarizării lor, a transportului biochimic din ele, la dis­pariţia contractibilităţii acestora şi la blocarea diviziunii celulare, făcând astfel posibilă apariţia oricăror afecţiuni, datorită faptului că deranjează echilibrul ionic de polari­zare şi depolarizare celulară. S-a demonstrat eficienţa utilizării de apă sărăcită în deuteriu (ASD, sau DDW30, aprobată de Ministerul Sănătăţii în 1997) în următoarele afecţiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii, depresii, cancer, viroze, psoriazis, anxietate, acnee, ade­nom de prostată, colesterolemie, etc.

în comerţ se găseşte sub denumirea de Qlarivia.

3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDAL

Argintul este un microelement foarte necesar pentru funcţionarea organelor noastre interne. Conform cerce­tărilor efectuate în Rusia, cantitatea de argint este de 0,02 mg/100g ţesut uscat la om. în organismul uman ar­gintul se află în ţesutul creierului mare, în nucleul celu­lelor nervoase, în glandele sistemului endocrin, în partea exterioară a ochiului şi în oase.

Din cauza sărăcirii solului (85% din conţinutul de argint a fost pierdut), a poluării aerului şi apei, omul nu- şi mai poate lua cantitatea necesară de argint din hrană şi apă.

Ca urmare este necesară o altă sursă, iar aceasta este apa cu argint coloidal. Cercetătorii au stabilit că omul are zilnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se întâmplă da­că în organismul nostru nu există acest nivel optim de argint ? Se produc stări de disconfort, dereglări ale me­tabolismului, boli.

Apa cu argint coloidal este o soluţie de apă foarte pură (de cinci ori mai pură decât apa distilată folosită în spitale) şi ioni de argint sub formă de coloizi.

Particulele coloidale sunt cele mai mici particule în

care poate fi descompusă materia, fară a-şi pierde pro­prietăţile individuale. Următoarea treaptă a secţionării ar fi atomul însuşi. Aceste particule se găsesc în apa foarte pură şi poartă încărcătură electrică. Deoarece încărcătu­rile de acelaşi tip se resping, ele se menţin în stare de plutire. Coloizii joacă un rol foarte important în natură. Toate procesele vitale dintr-o celulă se bazează pe for­me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizi sunt sucurile de portocale proaspăt presate, detergentul, fumul şi ceaţa.

Transformând o substanţă în stare coloidală, supra­faţa ei se măreşte enorm ceea ce conduce la creşterea efectului său. Datorită dimensiunilor foarte mici, coloi­zii pot ajunge în cele mai greu accesibile locuri, unde acţionează. Deosebit de interesant este argintul ca bun conducător electric (cel mai bun), coloizii având sarcină electrică pozitivă.

Din punct de vedere ştiinţific se vorbeşte despre un sistem coloidal atunci când sunt împlinite trei condiţii:

  1. Trebuie să existe două elemente diferite, în cazul nostru – argint şi apă.
  2. Trebuie să aibă faze diferite, şi anume lichid/solid, gaz/lichid.
  3. Particulele nu trebuie să fie dizolvabile.

Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau nedizolvabili.

Dacă într-o cameră întunecată se emite un fascicul

fin de lumină printr-un lichid, atunci când în acest lichid există coloizi, acest fascicul se conturează clar ca un con de lumină (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat prin împrăştierea luminii în soluţia coloidală; este mai clar vizibil când se foloseşte o lanternă printr-o gaură de 1-2 mm.

Argintul coloidal este constituit din particule de ar­gint cu încărcătură electrică pozitivă, în apă. Argintul coloidal este o dispersie formată din apă foarte pură demineralizată şi argint metalic pur, produs prin electro­liză. între cei doi electrozi de argint introduşi în apă se creează o tensiune prin care se desprind din aceştia par­ticule şi ioni de argint.

Aceste particule au dimensiuni de 0,01|im până la 0,00 ljim şi conţin 1000 până la 1.000.000 atomi de ar­gint, şi sunt vizibili în apă ca o ceaţă aurie sau argintie. Indiferent de concentraţie, mărimea particulelor nu este omogenă.

Particulele de argint sunt încărcate electric pozitiv şi se resping în apă, astfel încât se păstrează în plutire şi se împrăştie omogen în apă. Această mişcare de respingere este vizibilă la microscop ca o mişcare moleculară. Concentraţia de argint este între 3 şi 50 ppm (părţi per milion), adică 3-50 miligrame argint la un litru de apă.

Cu timpul, particulele îşi pierd încărcătura electrică datorită influenţei luminii sau câmpurilor electromagne­tice. Astfel, particulele mai mici se aglomerează în agregate mari.

în urma cercetărilor efectuate în lumea întreagă asu­pra proprietăţilor argintului ( SUA, Rusia, Germania, Suedia, Japonia, etc.), şi utilizării acestuia în medicină, mai ales sub formă de apă cu argint coloidal, au rezultat următoarele calităţi ale acestuia :

  1. Bactericid;
  2. Virucid;
  3. Fungicid şi antimicotic;
  4. Antioxidant;
  5. Imunomodulator.

a. Efectul Bactericid – al argintului se explică astfel: Membrana celulei bacteriene are sarcină electrică negativă. Ea atrage ionii pozitivi de argint, care se adu­nă pe membrana celulei bacteriene şi se lipesc de ea. Astfel ionii pozitivi ai argintului blochează funcţia de bază a bacteriei, adică reproducerea. Această funcţie a argintului se numeşte funcţie bacteriostatică.

în faza a doua, ionii argintului pătrund prin mem­brana celulei bacteriene în interiorul ei şi blochează en- zimele din lanţul respirator şi procesele de oxidare care se produc în interiorul celulei. Astfel, ionii argintului opresc respiraţia bacteriei şi ea moare. Această funcţie a argintului este funcţia bactericidă. La Universitatea Te­xasul de Nord (SUA) s-au publicat rezultatele cercetări­lor efectuate în 2003 asupra efectelor apei cu argint coloidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate sună astfel: bacteriile aflate într-o populaţie de 10 milioane – 1 miliard de unităţi au dispărut după 2-10 minute de expunere în apă cu argint coloidal.

Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis (SUA):

-   Stafilococus aureus (cauzator al unor boli cum ar fi meningita, osteomielita, etc.) – a fost distrus cu o concentraţie de 5 ppm;

-   Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost dis­trusă cu o concentraţie de 2,5 ppm;

-    Salmonela – a fost distrusă cu o concentraţie de 5 ppm;

-   Escherichia coli – distrusă cu o concentraţie de 2,5 ppm;

-   Pseudomonas aerighinoza – distrusă cu o concen­traţie de 5 ppm;

-   Streptococus pneumoniae – distrus cu o concentra­ţie de 5 ppm;

-     Streptococus mutans (cauza principală a cariilor dentare) – a fost distrus cu o concentraţie de 5 ppm. Aceste cercetări confirmă rezultatele experimentale

efectuate de dr. Henry Margraff, care a demonstrat acum 100 de ani că argintul distruge în câteva minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale dr. Henry Kruk care, în urma experimentelor, a conclu­zionat : „nu cunosc niciun microb care în experimente de laborator să nu poată fi distrus în doar 6 minute cu ajutorul argintului coloidal”.

b) Efectul virucid

Virusurile sunt de fapt molecule de albumină de di­mensiuni foarte mici (0,02-0,01 |im). Având în vedere aceste dimensiuni mult mai mici decât ale celulei, viru­şii pătrund în interiorul celulei prin procesul de osmoză, aici reproducându-se şi distrugând celula sănătoasă.

Bacteriile nu pot face asta pentru că cea mai mică bacterie este de 2.000 de ori mai mare decât cel mai mic virus, şi nu poate pătrunde în interiorul celulei. Bacterii­le trăiesc în mediul intercelular. Medicamentele chimice de sinteză sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari, care nu pot trece prin membrana celulară pentru a acţio­na asupra viruşilor. Din acest motiv medicamentele chimice pot acţiona doar la nivelul lichidului intercelu­lar, acolo unde găsim bacteriile.

De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile? Pentru că dimensiunea acestora este de 0,00 l|nm adică 1 nanometru, deci de 20 de ori mai mici decât cel mai mic virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin pro­cesul de osmoză să penetreze membrana celulară a viru­sului, să ajungă în interior şi să acţioneze asupra lui.

Cum ? Aproape în acelaşi mod în care acţionează şi asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care se produce, inhibă, blochează şi leagă de ionii de argint enzimele care transportă oxigenul necesar supravieţuirii virusului. Datorită faptului că virusul rămâne fară enzima care îi asigură oxigenul, se va usca şi va muri.

mmmm

c) Fungicid şi antimicotic

S-au făcut experienţe cu o serie de ciuperci puse în apă cu argint coloidal. S-au obţinut aceleaşi rezultate ca şi în cazul bacteriilor şi viruşilor, mecanismul de acţiune fiind similar.

d) Antioxidant

Antioxidanţii sunt substanţe care neutralizează radi­calii liberi.

Aceşti radicali liberi sunt molecule electronegative, cu un electron în plus (sau mai mulţi) rezultaţi în urma acţiunii virusurilor, a reacţiilor de oxidare sau a altor factori, şi sunt extrem de instabile. Celulele sănătoase au o membrană neutră din punct de vedere al sarcinii, adică numărul de protoni este egal cu numărul de electroni. Când apare un virus sau alţi factori, se observă apariţia unor celule cu un electron în plus pe învelişul lor – radi­calii liberi.

De ce sunt radicalii liberi o problemă ? Pentru că sunt foarte instabili şi tind să devină neutri. în acest scop ei trebuie să se elibereze de electronul în plus. Cum procedează ? Atacă prima celulă sănătoasă care le apare în cale. Radicalii liberi nu aleg o anumită celulă. Dacă ar fi aşa atunci oamenii de ştiinţă ar avea posibili­tatea să prevadă care celulă este în pericol să fie atacată Din păcate, niciodată nu putem şti când şi unde în orga­nism vor apărea aceşti radicali liberi care vor acţiona asupra primei celule sănătoase dându-i electronul, adică surplusul sarcinii negative. Celula, iniţial sănătoasă, de­vine electronegativă, de asemenea instabilă. în dorinţa ei de a reveni la starea iniţială, acţionează la rândul său asupra altei celule sănătoase, eliberând electronul său în plus, producându-se o reacţie în lanţ. Această reacţie în lanţ este de fapt problema, deoarece ea cauzează moar­tea celulelor sănătoase din organismul nostru. Cercetă­torii avertizează că aglomerarea radicalilor liberi este cauza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile auto- imune, etc.

Antioxidanţii sunt substanţele care preiau de la radi­calii liberi acel electron în plus, dar ei rămân stabili din punct de vedere al sarcinii şi blochează producerea ace­lei reacţii în lanţ. Majoritatea antioxidanţilor sunt pro­duşi într-un organism sănătos. Dacă apar probleme tre­buie folosiţi antioxidanţi naturali: vitamina C, vitamina E, seleniu, bioflavonoide, microhidrină, apa cu argint coloidal, etc.

De ce argintul este un puternic antioxidant natural? Deoarece argintul coloidal conţine ioni pozitivi care atrag radicalii liberi preluând acel electron în plus şi neutralizându-i. Astfel se opreşte reacţia în lanţ de pro­ducere a radicalilor liberi.

e) Imunomodulator Argintul coloidal ajută la creşterea imunoglobuli- nelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea creşterea procentuală şi absolută a cantităţii limfocite- lor T.

în urma cercetărilor s-a descoperit că argintul co­loidal stimulează organele care au ca funcţie producerea sângelui, ceea ce înseamnă mărirea numărului lim- focitelor, eritrocitelor şi valoarea hemoglobinei.

în anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA, (cercetător asiduu al proprietăţilor argintului coloidal), la o dezbatere publică a declarat următoarele:

“Atunci când, cu ajutorul argintului coloidal, veţi scăpa de toate bacteriile patogene, de paraziţi şi viruşi, sistemul vostru imunitar va putea respira şi funcţiona normal, aşa cum a fost creat de Dumnezeu. Ştim cu to­ţii că atunci când sistemul imunitar este despovărat, el poate lupta şi împotriva cancerului. Eu cred că siste­mul imunitar poate face minuni pentru noi”.

Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat eficienţa în următoarele afecţiuni: acnee, alergii, an­trax, apendicită, infecţii ale vezicii, furuncule, arsuri, candida, cistită, mătreaţă, dermatite, diaree, otite, ec­zeme, infecţii provocate de Escherichia coli, infecţii ale ochilor, gastrită, gonoree, herpes, probleme de di­gestie, malarie, mononucleoză, neurastenie, paraziţi, pneumonie, pleurezie, infecţii ale prostatei, psoriazis, răceală, reumatism, căderea părului, salmonela, septi­cemie, seboree, sinuzită, diferite infecţii ale pielii, in­fecţii create de streptococi, viroză intestinală, tubercu­loză, amigdalită, ulcer, infecţii virale, negi, toate tipu­rile de infecţii provocate de ciuperci, hepatită B şi C, unele forme de cancer, etc.

Argintul coloidal nu este toxic şi nici alergic.

Orice surplus se va elimina uşor din organism în 24 de ore şi nu se va acumula în ţesuturi.

Nu există riscul de supradozaj şi nu interacţionea- ză cu alte medicamente.

Se găseşte sub formă de apă cu argint coloidal – concentraţia 5 ppm, flacoane de 500 ml şi concentraţia 25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: să se păstreze la întuneric, departe de orice aparat electro- casnic (nu în frigider !).

Atenţie la produsele de pe piaţă. Etichetele trebuie să cuprindă numărul notificării de la Institutul de Bioresurse Alimentare.

3.2.11. APA CU AUR COLOIDAL

Aurul se utilizează încă din antichitate în scopuri curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar are alte calităti.

5

Aurul coloidal este o soluţie de particule extrem de mici într-o apă demineralizată. Particulele de aur au sar­cină electrică unilaterală şi se află în stare suspendată în apă. Nu are gust şi nu are toxine.

Efectele lui asupra organismului sunt:

-          Tonifică şi măreşte rezistenţa la boli;

-          Stimulează funcţiile de restabilire a echili­brului organismului;

Stabilizează starea sistemului nervos;

-          Facilitează o activitate mentală normală;

-          Restabileşte armonia internă a persoanelor cu psihicul instabil (în cazul stărilor depresive, suicide);

-          îmbunătăţeşte mecanismul de termoreglare (în caz de răceli, febră de durată, transpiraţie masivă în timpul somnului);

-          întinereşte pielea – se utilizează în cosmetică împreună cu argintul coloidal şi uleiul de Emu;

-          Elimină durerile şi regenerează ţesutul plăgi­lor.

Utilizare: Se iau câte Va – V2 linguriţe/zi între me­se. Se prezintă în flacoane de 58 ml.

3.2.12. APA ÎMBOGĂŢITĂ CU CALCIU

DE CORAL : CORAL-MINE

Aşa cum vom arăta, Calciul este un element esenţial în funcţionarea organismului nostru şi insuficienţa de calciu sau hipocalcemia poate duce la apariţia a peste 150 de boli grave, care afectează în mod special copiii, femeile însărcinate şi persoanele cu vârsta de peste 40 ani.

Calciul de coral (Coral-Mine) este obţinut din cora­lul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj impor­tant al acestuia este bioaccesibilitatea sa în contact cu apa, calciul în formă ionică fiind asimilat cu uşurinţa de celule. El creează în organism un mediu alcalin, normalizând echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru funcţio­narea celulelor din organism.

Coral Mine saturează apa cu calciu ionizat.

în aceste condiţii, pH-ul apei cu calciu de coral va­riază între 7-9 (funcţie de apă şi cantitatea de calciu). Potenţialul redox (POR) se situează între -100 şi -700 mV, adică foarte bun, faţă de +100 spre +500 mV pen­tru apa plată, realizând astfel o foarte bună protecţie a organismului faţă de radicalii liberi. De asemenea, ten­siunea superficială a apei cu calciu coral este 43 – 45 dyne/cm2, faţă de 73 dyne/cm2 cât are apa obişnuită. Astfel, apa poate pătrunde uşor în celule, realizându-se o bună hidratare, hrănire şi detoxiflere a acestora.

Folosirea zilnică a unei astfel de ape favorizează :

-   Atingerea unei valori optime a pH-ului din sânge, realizându-se optimizarea hrănirii tuturor celulelor şi optimizarea detoxifierii lor, echilibrând astfel sănătatea;

-   Saturaţia sângelui cu oxigen. Se îmbunătăţeşte flu­xul sanguin în întreg corpul şi în special la nivelul sis­temului nervos central;

-   O bună protecţie prin scăderea riscului de îmbol­năvire a organismului şi în special a sistemului cardio­vascular şi digestiv;

-  Normalizarea tensiunii arteriale şi a glicemiei;

-   Prevenirea dezvoltării artritelor, creşterea elastici­tăţii muşchilor şi a articulaţiilor, refacerea ţesutului osos şi cartilaginos;

- Normalizarea şi îmbunătăţirea activităţii rinichilor.

Un pachet de Coral-Mine conţine 30 pliculeţe a 1 g pulbere (doza pentru 1 lună). Un pliculeţ de coral pulbe­re conţine peste 70 elemente vitale printre care : calciu 34,6%, magneziu 2,16%, siliciu 1,37%, natriu, sulf, fier, potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, sele­niu, platină, cupru, clor, aur, bor, carbon, zinc, seleniu, platină, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc.

Utilizare: se pune un pliculeţ de calciu coral (lg) într-un vas de sticlă sau lut de 1,5 1, cu apă filtrată, apă de izvor sau apă plată. Se amestecă 1- 5 minute. Se bea în cursul zilei în loc de apa obişnuită.

3.2.13. APA CU SHUNGIT

Shungitul este o rocă provenită dintr-un mare mete­orit căzut cu zeci de mii de ani în urmă în zona satului Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situ­at în apropierea lacului Onega. Proprietăţile terapeutice ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. în seco­lul XVIII ţarul Petru cel Mare a poruncit să se constru­iască alături de izvorul care trecea prin acest zăcământ de Sungit o staţiune care a primit numele de Apele Mar- ţiene şi a fost prima staţiune rusească. Ţarul Petru cel Mare a poruncit ca fiecare soldat să aibă la el o bucată de Shungit din care să pună în apa pe care o bea pentru a o dezinfecta şi a menţine sănătatea stomacului. Shun­gitul i-a protejat pe soldaţii ţarului de epidemii, precum cea de dizenterie care a izbucnit în timpul luptei de la Poltava. în secolul XX oamenii de ştiinţă au analizat shungitul şi au explicat proprietăţile miraculoase ale acestuia. Astfel, acesta are capacitatea de a purifica apa practic de toate substanţele organice (incluzând aici şi produsele pe bază de petrol şi pesticidele), de multe me­tale şi nemetale, de bacterii şi microorganisme.

Shungitul purifică apa şi de nitraţi şi de nitriţi, eli­mină excesul de cupru, mangan şi fier, limpezeşte apa tulbure, elimină mirosurile şi gusturile particulare. De asemenea saturează apa cu săruri de calciu şi magneziu, microelemente până la concentraţia optimă pentru orga­nismul uman; dezinfectează apa fară adăugarea clorului sau folosirea razelor ultraviolete.

Proprietăţile bactericide ale apei cu Shungit au fost demonstrate de savanţi pe microbii streptococului din grupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reuma­tismul infecţios) şi ai streptococului din grupa D (ente- rococul). Experimentele au demonstrat că apa amesteca­tă cu Shungit are după trei zile proprietăţi bactericide însemnate. La o jumătate de oră după cufundarea în apa cu Shungit concentraţia streptococului din grupa D a scăzut de 10 până la 100 de ori, iar a celui din grupa A de 900 de ori faţă de indicatorii iniţiali.

Apa cu Shungit este o soluţie molecular-coloidală cu fiillerene care acţionează pe mai multe planuri asupra organismului. Ea este recomandată în profilaxia şi terapia multor boli dintre care enumerăm: anemia, alergiile de diferite tipuri, asmul bronşic, gastrita, dispepsia, boli­le de rinichi, bolile de ficat, bolile vezicii biliare inclu­siv pietre, bolile glandei tiroide, răceli, boli cardio vas­culare, sindromul oboselii cronice.

Mai mult, băută cu regularitate, apa cu Shungit în­depărtează durerile de cap, reumatismul, normalizează somnul, stabilizează tensiunea, fortifică sistemul imuni­tar, dă energie.

Apa cu Shungit se poate folosi şi sub formă de gar­gară, comprese şi băi.

Apa cu Shungit grăbeşte şi creşte eficienţa medica­mentelor.

Nu are contraindicaţii; deşi se foloseşte în scop cu­rativ de sute de ani nu se cunosc reacţii adverse!

Mod de utilizare.

în scopuri terapeutice se recomandă consumarea a 2-3 pahare cu apă de Shungit pe zi. Aceasta se obţine prin punerea într-un vas de 2 litri cu apă filtrată a 200 de grame de Shungit (adică 100 de grame pentru 1 litru). Bucăţile de Shungit trebuie clătite în prealabil cu apă rece. Apa nu trebuie agitată ci doar lăsată să acţioneze minimum 30 de minute şi maximum 3 zile. După trei zi­le apa se filtrează într-un alt vas iar bucăţile de Shungit pot fi imediat refolosite. Nu se recomandă ţinerea Shungitului în apă mai mult de trei zile. După o lună de utilizare, bucăţile de Shungit trebuie să fie expuse 1-2 ore la soare. Bucăţile de Shungit trebuie înlocuite după 6 luni de utilizare. Aceasta este perioada în care îşi păstrează proprietăţile terapeutice. Se recomandă în mod special celor care folosesc apa din puţuri şi fântâni să utilizeze tratamentul apei cu shungit minimum 30 de minute înainte de a o consuma.

Cercetările asupra proprietăţilor apei cu Shungit şi Shungitului au fost efectuate de către Academia de Me­dicină Maritimă din Rusia, Academia de Ştiinţe din Ru­sia, Centrul Ştiinţific din Karelia, Centrul de Cercetări Ştiinţifice a Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, etc.

Capitolul 4

ECHILIBRUL AC1DO BAZIC. ROLUL CALCIULUI ÎN ORGANISM

Motto:

„ Sănătatea este principiul vital al fericirii”

James Thomson

Acidifierea provocată de alimentaţie, aer, apă, stres slăbeşte întregul organism. Nu ar trebui să ne preocupe doar supraacidifierea din stomac ci şi modificarea pato­logică a valorii pH-ului în întregul organism.

Acidifierea privează organismul de minerale (calciu, sodiu, potasiu şi magneziu), prin extragerea acestora din organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare, organismul este afectat pe timp îndelungat, ceea ce duce la acidifiere. Mai rău decât atât, acidifierea poate trece neobservată ani de zile.

Dacă avem un organism sănătos, avem rezerva alca­lină pentru a ne proteja. Dacă supraacidifierea trebuie anihilată în permanenţă, rezervele alcaline se epuizează, rezistenţa organismului slăbeşte, iar acest lucru favorizează apariţia bolilor.Conform Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los Angeles California – UCLA), organismul nostru se stră­duieşte să-şi menţină starea de sănătate prin folosirea tu­turor rezervelor. Acest lucru dăunează rinichilor şi fica­tului – cele mai importante organe pentru detoxifiere. Făcând un studiu pe 10.000 de persoane în vârstă, dr. Lynda Farsetto a descoperit că reţinem toxinele acide în ţesutul adipos, în loc să le eliminăm prin rinichi.

Deci, ţesutul adipos este folosit pentru eliminarea unei mari cantităţi de materiale toxice, organismul pro­tejând astfel organele vitale de efectele acidifierii; însă între timp în organism se dezvoltă anumite boli cum ar fi cancerul, diabetul, artrita, etc.

în 1933 Dr. Wiliam Howard susţinea că bolile sunt cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat acumulării de acizi în organism.

Dr. George W. Crille spunea : „Nu există moarte na­turală. Fiecare moarte a cărei cauză este presupusă natu­rală, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avan­sate”.

Dr. Theodore A. Baroody, în cartea sa „Alcalinizaţi- vă sau veţi muri!” scria: „Indiferent de numele bolilor, cauza lor primordială ar trebui căutată în supraacidifi­erea organismului”.

Dr. Robert Young, în cartea sa, „Miracolul pH-ului”, spune : „trebuie sa ne schimbăm mediul interior pentru a ne menţine sănătatea şi a rezista factorilor externi distrugători”.

Potrivit lui Sang Whang, autorul cărţii „Reverse Aging” (Schimbarea sensului procesului de îmbătrâni­re), chiar dacă mâncăm cele mai bune vegetale şi fructe organice, 97% din alimente conţin azot, hidrogen şi oxi­gen, iar acizii sunt totuşi acumulaţi – fapt care duce la îmbătrânire. El vorbeşte despre mâncăruri benefice şi mâncăruri nesănătoase. Din păcate şi mâncărurile tradi­ţionale sunt acide. O fiinţă umană are nevoie de « mân- » »

care vie», completă, alcalină, verde. Mâncăruri­le « bune » conţin mai puţini acizi şi mai multe substan­ţe neutralizante. Dar, deoarece produsele fară îngrăşă­minte chimice sau nestropite cu diverse substanţe chi­mice sunt greu de găsit, chiar şi cele „bio” fiind udate de ploaia acidă, iar vântul transportă şi el poluanţi, este in­dicat să folosim apă alcalină.

Conform Dr. Charles Mayo : „în general, putem spune că sărurile care conferă duritate apei participă tot­deauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele exis­tente în tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate pă­trund prin pereţii intestinali în sistemul limfatic, de aici intră în sânge, iar prin sânge ajung în fiecare parte a or­ganismului. Aceasta este cauza majorităţii bolilor”.

Dr. Paul Bragg, în cartea sa „The Shocking Truth about Water” (Adevărul şocant despre apă), scria: „Mi­neralele dizolvate în apa potabilă, colesterolul şi sărurile dăunătoare atacă în mod special arterele cerebrale înguste. Pierderea elasticităţii arterelor şi arteroscleroza încep din ziua în care pătrund prima dată în organismul nostru chimicalele anorganice şi mineralele din apa de robinet”.

Deci cauzele acidifierii organismului sunt:

a)    Dietele greşite, bazate pe carne, cartofi, prăjeli, băuturi carbogazoase, îndulcitori artifi­ciali şi zahăr. Folosirea alimentelor cu chimica­le (coloranţi, îndulcitori, hormoni, antibiotice, pesticide, E-uri, etc.);

b)    Stresul, atât fizic cât şi psihic. Stresul mental determină apariţia depresiei;

c)    Poluarea mediului;

d)   Smogul electromagnetic şi stresul geo- patogen;

e)    Deşeurile rezultate în urma unui meta­bolism normal, duc la apariţia unor toxine aci­de ce trebuie eliminate din organism. Medicina alopată nu încearcă să îndepărteze toxinele aci­de din sistemul fiziologic; iar dacă boala se vindecă, dar acizii nu sunt îndepărtaţi, boala va reveni.

O dată cu acidifierea, reţeaua arterială lungă de 96.000 km este “erodată” continuu. Prin intermediul acesteia, toate celulele organismului sunt în conexiune şi astfel boala se extinde în tot organismul.

Se poate întâmpla ca boala să nu fie cauzată direct

de substanţele chimice ingerate, dar prezenţa lor perma­nentă în organism poate avea efect dăunător ireversibil.

Medicii japonezi, după 40 de ani de cercetări şi ex­perimente, cred că prin consumul zilnic de apă alcalină, mediul intern poate fi alcalinizat iar procesul de elimi­nare a toxinelor acide ajutat, îndepărtând astfel rădăci­na bolii. Astfel, aceştia au obţinut rezultate extraordina­re în tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de rinichi şi vezică urinară folosind apa alcalină.

Importanţa calciului

Oasele încep să piardă calciu atunci când organis­mul încearcă să menţină pH-ul după consumul de mân­căruri acide, băuturi carbogazoase şi dulciuri. Ca urmare, adesea ducem lipsă de acest element important.

-          Calciul este unul dintre cele mai importante minerale care previne acidifierea sângelui;

-          Lipsa unei cantităţi suficiente de calciu duce la osteoporoză şi la fracturi ale oaselor;

-          Calciul uşurează excitabilitatea nervilor;

-          Calciul împiedica acumularea de metale gre­le în organism;

-          Calciul influenţează direct funcţiile orga­nismului şi ajută la formarea apei hexagonale;

-          Este important pentru comunicarea celulară, funcţionarea inimii, a nervilor şi coagularea

sângelui.

Dacă vom folosi apă alcalină, organismul nu va mai fi obligat să folosească din calciul intern, se va produce dezacidifierea şi aducerea metabolismului spre«nor­mal ».

Conform studiilor statistice, 85% din americani au deficienţe de calciu.

Atenţie ! Supraacidifierea organismului creează un mediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilor şi mucegaiurilor, care nu suportă mediul alcalin şi care proliferează extrem de rapid în mediul acid. Incidenţa afecţiunilor produse de acestea a crescut extraordinar în ultimii 20 – 25 de ani. Ciupercile şi mucegaiurile sunt organisme unicelulare care trăiesc în aer, apă, sol şi în multe din alimentele pe care le consumăm. Sunt mai dezvoltate decât bacteriile şi decât formele iniţiale ale virusurilor. în timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de specii. Sunt organisme oportuniste şi supravieţuitoare, aflate în permanentă căutare a unor locuri unde se pot coloniza şi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fi detectate decât cu ajutorul microscopului. Odată coloni­zate devin vizibile, sub forma ciupercilor şi mucegaiuri­lor pe care le vedem uneori pe alimente.

Mucegaiul, bacteriile, ciupercile şi virusurile au tendinţa de a se fixa în anumite locuri în organism, în funcţie de nutrienţii de care au nevoie şi de condiţiile necesare colonizării. Toate sunt capabile să producă

fermentaţie de grad mare, prin produşii de metabolism care pătrund în lichidul extracelular al sângelui şi ţesu­turilor, fiind apoi distribuiţi în tot organismul. Acest proces culminează cu supraaciditatea sângelui şi a ţesu­turilor, care încep să intoxice şi să distrugă sistematic celulele organismului.

Sursa principală de hrană a ciupercilor, bacteriilor şi mucegaiurilor este zahărul! Aşadar evitaţi sau elimi­naţi consumul zahărului şi a dulciurilor; beţi apă alcali­nă şi mâncaţi alimente alcaline. Proporţia ideală între alimentele alcaline şi cele acide este de 4 : 1 !! (80 %- 20%).

Capitolul 5 HIDRATARE Şl DESHIDRATARE

Motto:

„Dacă râul curge limpede şi curat prin albia lui, totul va fi bine pe maluri”

Lao Tse

Aşa cum am mai arătat, apa din organism are un rol deosebit în procesele de digestie, respiraţie şi circulaţie. Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvând substanţe­le organice şi anorganice (cel mai bun solvent de pe Pământ). Fără apă, substanţele reziduale ale organismu­lui ne-ar intoxica, căci nu ar putea fi eliminate. Prin fap­tul că ajută la eliminarea toxinelor se poate spune că ea influenţează creşterea rezistenţei organismului, echili­brând şi optimizând funcţiile sale. Organismul purificat de toxine îşi poate folosi energia în alte scopuri, cum ar fi echilibrarea imunităţii sau pentru reglarea celulară şi tisulară.

Detoxifierea organismului ajută foarte mult ficatul, filtrarea substanţelor fiind uşurată, realizându-se o pro­tecţie mai mare a lui şi înlăturându-se oboseala. Protec­ţia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea substanţelor dăunătoare şi curăţirea colonului, sunt de un real ajutor, determinând o circulaţie sanguină mai bună, o respiraţie mai bună şi în final creşterea randamentului fizic şi intelectual şi eliminarea stresului.

Pe lângă rolul de curăţire al organismului, apa are şi un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecărei funcţii a organismului.

Organismul uman este în realitate un hidrogenerator complex, care foloseşte elementele din natură pentru a deveni maşina minune care am fost destinaţi să fim.

Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra energiei şi puterii noastre. De câte ori în organism pă­trunde o substanţă chimică toxică (inclusiv clorul), tre­buie să ne folosim o parte din energie pentru a reduce şi repara daunele provocate de acel element. Apa este fo­losită de ficat pentru a transforma grăsimile în energie. Consumând o cantitate mare de apă curată din punct de vedere chimic şi fizic, se accelerează metabolismul şi organismul asimilează nutrienţii mai bine, ceea ce duce la o creştere a energiei şi puterii organismului.

De fiecare dată când expirăm, clipim sau facem orice altă mişcare, folosim o parte din apa disponibilă în organismul nostru.

în general, fară mâncare se poate trăi circa 70 zile, dar fară apă numai 3 zile !

Scăderea cu 4 – 5 % a conţinutului de apă din orga­nism determină scăderea cu 20 – 30 % a capacităţii de muncă, iar o pierdere de apă de 15% poate provoca per­turbări grave în organism şi chiar moartea. Din păcate 2/3 din populaţie nu consumă suficientă apă şi mai ales apă de calitate, suferind de deshidratare. Rezultă astfel că marea majoritate a populaţiei nu îşi foloseşte decât 70-75 % din capacitatea organismului. Din nefericire cei mai mulţi oameni recurg la stimulenţi de tipul cafelei şi a zahărului pentru a se energiza în loc să bea mai multă apă şi să ajute organismul să producă mai multă energie. Cofeina, zahărul şi alcoolul sunt diuretice puternice şi determină pierderi de apă, ducând la o pierdere şi mai mare de energie naturală!

Rezultă aşadar că un organism echilibrat va avea mereu nevoie de un consum suficient de apă, necesarul zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, de­oarece aceasta este cantitatea pe care o elimină orga­nismul zilnic prin transpiraţie, expiraţie, urină şi excre­mente.

Consumul şi eliminarea medie de apă pe zi este :

Apa consumată Apa eliminată
Din lichide 1000ml Transpiraţie 500 ml
Din alimente 1200ml Expiraţie 350 ml
Apa oxidată (for­ 300ml Fecale 150 ml
mată în cursul ar­
derii nutrienţilor) Urină 1500 ml
TOTAL 2500ml TOTAL 2500 ml

în tabelul de mai sus nu apare apa folosită pentru detoxifiere, adică cel puţin 1000 – 1500 ml. Dacă nu consumăm şi această cantitate, procesul de eliminare a toxinelor este incomplet.

Pentru ca organismul să îşi desfăşoare activitatea la nivel optim, este nevoie să consumăm o cantitate de apă mai mare decât necesarul minim.

Cu cât există mai multă apă în organism, cu atât or­ganismul poate scăpa de elementele (toxine) care pro­voacă boala şi îmbătrânirea. Este un proces foarte sim­plu care poate face o imensă diferenţă în viaţa fiecăruia, dar care se poate realiza numai consumând apă curată din abundenţă.

Mulţi dintre noi nu consumăm suficiente lichide sau cele pe care le consumăm nu sunt de calitate (sucuri din comerţ, cafea, alcool, etc.) în felul acesta organismul se obişnuieşte cu o cantitate insuficientă de apă şi nu apare senzaţia de sete, în timp producându-se o deshidratare cronică.

Aportul scăzut de apă determină creşterea de hista- mină (pentru a permite apei să ajungă în zona deshidra­tată), iar când aceasta traversează nervii apare durerea, în acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidrată- rii.

în aceste cazuri, o durere de cap poate să treacă du­pă ingerarea mai multor pahare de apă la interval de 5 – 10 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta o sete camuflată, care dispare imediat ce a fost băut un pahar cu apă.

Dacă nu se iau măsuri, în timp apar diverse dezechi­libre, cum ar fi constipaţie, greţuri, probleme menstruale, probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia, sindroame dispeptice, etc.

La început, simpla administrare corectă a unei ape bune, poate înlătura aceste dezechilibre.

Desigur deshidratarea organismului poate dura ani de zile sau poate debuta chiar din copilărie, şi atunci es­te necesară o reeducare a senzaţiei de sete şi o reobişnuire a organismului de a lua atâta apă cât îi este necesară.

Un consum insuficient de apă determină depunerea grăsimilor, slăbirea tonusului muscular, scăderea ran­damentului digestiei, scăderea randamentului funcţionă­rii tuturor organelor şi creşterea sensibilităţii articulaţiilor din cauza toxinelor ce se acumulează în corp.

Se recomandă ca apa să fie băută cu înghiţituri mici de-a lungul zilei, nu în timpul meselor. Fiecare înghiţi­tură trebuie savurată, pentru a se amesteca bine apa cu saliva, ceea ce contribuie la scăderea tensiunii superfici­ale atât de necesară unei hidratări eficiente.

Problema este că, în general, nici măcar o jumătate din cantitatea de apă recomandată nu se consumă direct sub forma apei potabile. Aceasta se întâmplă şi din cau­ză că uneori gustul este neplăcut sau apa conţine impuri­tăţi.

Iată deci, că pentru echilibrarea noastră, pentru o stare de sănătate optimă, contează nu numai CANTI­TATEA DE APĂ ci şi CALITATEA ei.

Ce fel de apă se recomandă?

în primul rând apa de izvor de munte, apoi apa fil­trată, apa filtrată alcalină + PI, apa plată, apa GAV. Pentru locuito­rii oraşelor e greu să găsească izvoare cu apa curată, al­calină, vie, iar apa plată, datorită transportului şi depozi­tării îşi pierde multe din calităţile iniţiale.

De aceea se recomandă apa filtrată şi alcalină, obţi­nută cu un filtru performant, eventual cu un optimizator sau ionizator de apă (PI-MAG, PUREPRO, ORION  AQUARION, GAV; vezi Cap. Filtre şi dispozitive).

Sigur, pentru terapie (când realizarea unui echilibru acido-bazic, adică dezacidifierea şi dezintoxicarea sunt esenţiale, deoarece e vorba de «terenul » bolii), există o serie de metode şi tehnici la îndemână (vezi Cap. Tera­pii cu apă) din care puteţi alege asumându-vă responsa­bilitatea propriei sănătăţi şi a stării dumneavoastră de bine.

Aerul pe care îl respirăm este poluat, alimentele pe care le folosim conţin coloranţi, conservanţi pesticide, hormoni, etc., pe haine rămân urme de la detergenţi, toate ne expun la agenţi toxici. Este practic imposibil să menţinem puritatea aerului pe care îl respiram, a lucruri­lor pe care le atingem şi a alimentelor pe care le consu­măm. Aceasta face ca puritatea apei pe care o bem să fie şi mai importantă. Calitatea apei pe care o bem este sin­gurul element din mediul care ne înconjoară pe care îl putem controla cu uşurinţă.

Să vedem în continuare din ce alimente putem lua apa vie, biologică – cea mai bună sursă pentru hidratarea profundă la nivel de celule.

Capitolul 6 ALIMENTE ALCALINIZA1MTE

Şl

ALIMENTE AC1D1F1ANTE

Motto:

„ Toate bogăţiile sunt ale divinităţii iar cei care le deţin sunt administratori, nu proprietari.”

Sri Aurobindo

Prima piramidă a alimentelor propusă de USDA (Departamentul de agricultură al SUA) avea la bază ce­realele integrale. în 2005, Walter C. Willet, de la şcoala de medicină a Universităţii Harvard, a modificat-o pu­nând la bază exerciţiul fizic. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, propune includerea apei în pi­ramida alimentară şi anume imediat după exerciţiul fizic, fiind adică primul şi cel mai important aliment pe care trebuie să îl consumăm. Viaţa nu poate exista fară apă, iar cei 1,5 – 2 1 de apă pe care ar trebui sa-i consumăm zilnic sunt esenţiali pentru menţinerea sănătăţii

.

Carne roşie

Pâine aibă, paste albe, orez alb

Suplimente nutritive


Peşte, came de pasăre, ouă
Alcool în cantităţi moderate
Uleiuri vegetale.

leguminoase

Fructe cfude^

Cereale integrale, pâine Integrală,

Activitate fizică şi controlul greutăţii

PIRAMIDA ALIMENTELOR

Piramida alimentelor este un mod de a sugera oa­menilor care ar trebui să fie structura dietei. Alimentele de la bază trebuie să fie consumate în cantităţi mai mari, decât cele aflate în vârf. Observaţi că pe nivelul 4 se află legumele crude şi fructele crude, care conţin cel mai mare procent de apă vie, biologică dintre toate alimente­le.

Pentru exemplificare prezentăm un tabel cu conţinu- tul în apă, ml/100 g aliment (conform bibliografie [4])

Categoria de Conţinut Alimente
alimente apă reprezentative
Legume 80 -95 % Cartofi, varză, fa­
sole verde, roşii, cas­
traveţi, conopidă, gulii,
salată, ridichi, morcov,
pătrunjel, ţelină.
Fructe proaspete 80 -90 % Mere, pere, cireşe,
vişine, portocale, lă­
mâi, mandarine, caise,
piersici
Lapte 90% -
Ciuperci 80 -90 % Bureţi, mânătărci
Peşte 75 -80 % Carne de peşte
proaspăt
Ouă 75% Gălbenuş – 50 %,
albuş – 88%
Smântână 60 -70 % -
Făinoase 35 -40 % Pâine integrală, de
secară, graham
Fructe oleaginoase 5 -50 % Arahide, alune,
castane, migdale, nuci
Unt, maioneză 15- -
16%

Deci apa e prezentă pe nivelele 2 şi 4 (şi în celelalte alimente există apă, dar în procent mai mic – practic nu există aliment fară apă ! ), ale piramidei alimentelor, ce­ea ce denotă clar faptul că acesta este cel mai important aliment pentru viaţă.

Există şi aşa numitele „stări alcaline” induse de sentimente şi practici cum ar fi : iubirea, iertarea, pacea, blândeţea, compasiunea, obţinute prin rugăciune şi me­ditaţie precum şi aşa numitele „stări acide” induse de frică, furie, stres, gelozie, muncă în exces.

De ce sentimentele induc „stări alcaline” şi „stări acide”?

Pentru că ele formează corpul nostru emoţional, corp determinant pentru echilibrul şi sănătatea noastră şi care are ca element corespondent APA. Acest corp emo­ţional poate fi asimilat cu sufletul nostru. Iertarea, iubi­rea, pacea, blândeţea, compasiunea sunt sentimente de vibraţie înaltă, care transmit informaţie şi energie bene­fică corpului fizic şi mai ales apei din acesta. Şi atunci toate procesele din organismul fizic tind spre echilibru, stare care se obţine când sângele, limfa şi celelalte lichi­de sunt uşor alcaline. De aceea toţi marii vindecători şi terapeuţi recomandă să avem grijă de toate componente­le fiinţei noastre (trup, suflet şi spirit sau Duh) pentru că ele interacţionează şi se influenţează reciproc.

Adică este bine să bem apă alcalină, să mâncăm alimente alcaline şi bio în proporţie de 80% din total, să facem mişcare fizică şi exerciţii de respiraţie, să practi­căm rugăciunea şi meditaţia, pentru a fi în armonie cu noi, cu semenii, cu natura şi cu Dumnezeu.

6.1.              ALIMENTELE CARE DUC LA APA­RIŢIA UNUI MEDIU PUTERNIC ALCALIN – pH = 8,5-9

pH = 9,0 – lămâie proaspăt tăiată ( 4-6 ore), lube- niţă (pepene verde).

pH = 8,5 – cantalup, curmale, smochine, lămâi verzi, pepene galben, mango, pătrunjel, struguri dulci fară sâmburi, alge, asparagus, papaya, andive, kiwi, sucuri de fructe naturale proaspete, pere, ananas, stafide, sucuri de legume proaspete.

6.2.              ALIMENTE MODERAT ALCALINE

pH = 8,0 – mere dulci, piersici, faină integrală, avocado, banane, morcov, ţelină, curmale şi smochine proaspete, usturoi,coacăze, struguri nu foarte dulci, grepfrut, salată verde, alte verdeţuri, nectarine, caise dulci, pere nu foarte dulci, mazăre, dovleac dulce, spa­nac.

pH = 7,5 – mere verzi, fasole verde, sfeclă, broccoli, varză, conopidă, roşcove, ghimbir proaspăt, struguri acri, salată verde, portocale, păstârnac, caise nu foarte dulci,mazăre nu foarte dulce, cartofi cu coajă, dovlecei, zme­ură, căpşuni, porumb dulce, napi.

6.3.              ALIMENTE UŞOR ALCALINE, pH neutru

pH = 7,0 – migdale, cireşe, castraveţi, miere brută, praz, ciuperci, anghinare, bame, ceapă, ridichi, murături cu sare marină şi oţet de mere, condimente, roşii dulci, castane coapte, gălbenuş de ou, lapte de capră şi zer, ulei de măsline, susan, lapte de soia, cereale încolţite, roşii, drojdie de bere.

6.4.              ALIMENTE PUTERNIC ACIDE pH = 5,0 – 5,5

pH = 5,0 – îndulcitorii artificiali

pH = 5,5 – carne de vită, de pui, de porc, de miel, de curcan, de iepure, de capră, de căprioară, băuturile car- bogazoase, ţigările, medicamentele, faina albă, produse­le de patiserie, zahărul alb şi brun, berea, ciocolata, ca­feaua, gemurile, jeleurile, lichiorul, pastele făinoase din faină albă, grişul, sarea rafinată şi iodată, ceaiul negru, orezul alb, oţetul alb.

6.5.              ALIMENTELE MODERAT ACIDE pH= 6,0 – 6,5

pH= 6,0 – ţigări de foi, peşte, sucuri de fructe cu zahăr, sirop de arţar, melasă, murături din comerţ, orez, ovăz, secară, cereale rafinate, fulgi de cereale, moluşte, germeni de grâu, alimente din grâu integral, iaurt îndul­cit.

pH = 6,5 – Banane coapte, hrişcă, brânzeturi, mă­măligă, cremă de ouă, ketchup, maioneză, ovăz, paste, produse de patiserie din cereale şi miere, alune, cartofi fară coajă, popcorn cu sare şi unt,orez, sos de soia din comerţ, pâine.

6.6.              ALIMENTE UŞOR ACIDE cu pH neutru 7,0

pH = 7,0 – Tărâţe, cereale nerafinate, merişor, fruc- toză, miere, sirop arţar neprelucrat, lapte omogenizat, produse lactate, nucşoară, muştar, fistic, popcorn cu unt, biscuiţi din faină integrală, secară, pâine de secară orga­nică, seminţe de dovleac şi de floarea soarelui, nuci, lap­te de capră, prune, măsline murate.

Să vedem în continuare de ce este această apă atât de importantă pentru noi, pentru legătura noastră cu universul, pentru capacitatea fiinţei noastre de a primi

INFORMAŢIA şi LUMINA, conform ultimelor cercetări făcute de specialişti din întreaga lume.

Capitolul 7

APA – PUNTEA ÎNTRE CER Şl PĂMÂNT

Motto:

„Nupoţi reţine lumina dacă eşti intoxicat”

Ann Louise Gittleman

7.1. MEMORIA APEI

La 27 mai 1988 medicul francez Jacques Beneviste, directorul de cercetări al INSERM (Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale), a prezentat la Con­gresul Naţional de Homeopatie, rezultatul cercetărilor sale care sună astfel: „ o substanţă dizolvată într-o canti­tate mare de apă, are acelaşi efect biologic ca atunci când se află în stare pură, iniţială”. Mai precis: „apa pre­ia tiparul” (informaţia) moleculei care a dispărut. O sto­chează în memorie putând apoi să o retransmită. Un fel de spirit care rămâne după ce corpul fizic a dispărut. în plus, Jacques Beneviste a mai adăugat : „Suportul unor

astfel de fenomene rămâne foarte misterios, dar se pare ca el poate permite o organizare a materiei, încă necu­noscută în zilele noastre”

De atunci şi până astăzi cercetările medicului fran­cez au fost refăcute în zeci de laboratoare, rezultatele confirmându-le pe cele iniţiale. Printre cei mai entuzi­aşti cercetători au fost fizicienii italieni Emile Giudici şi Giovani Preparata, care au afirmat, în urma cercetărilor proprii, că prin intermediul apei, materia poate emite şi primi informaţii „ca şi cum particulele sale ar folosi mici posturi de radio pentru a comunica între ele”.

Fizicianul german Fritz Albert Popp, descoperitorul biofotonicii (ale cărei fundamente teoretice au fost rea­lizate de cercetătorii români Traian Stănciulescu şi Daniela Mânu) spunea „toate indiciile duc la concluzia că materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logi­că cuantică, ce îi permite să utilizeze în mod optim im­pulsurile informative ce vin din mediul înconjurător”. Când savanţii încearcă să explice aceste lucruri, ei nu fac de fapt decât să îşi pună întrebări despre ceea ce Aristotel şi Platon descoperiseră cu mult timp înainte. Şi anume : „Câmpul conştiinţei noastre face parte dintr-o conştiinţă universală, fiind conectată în permanenţă la ea”.

Anticii simţeau această stare, senzaţia de a aparţine universului, de a participa la opera creatoare a lumii cosmice. Nu era nevoie să fii savant sau diplomat,

această capacitate sau stare era accesibilă oricărui sim­plu cioban din antichitate. în schimb, aproape toţi con­temporanii noştri sunt prinşi in capcana întinsă de sis­temul lor intelectual, analitic şi logic, aceste lucruri manifestându-se mai ales în cercurile ştiinţifice oficiale.

Strămoşii noştri simţiseră, fară să poată explica acest lucru, că apa era un captator de energie capabil să asigure transferuri de toate felurile, permiţând astfel in­teracţiunea între cer şi pământ

APA era şi este PUNTEA între forţele cosmice şi te­lurice.

Să revenim puţin la cercetările medicului Jacques Beneviste. El afirma că: „ apa poate memora şi transmi­te un efect biologic specific, prin simplul fapt al sensibi­lităţii sale la un proces fizic pur cum ar fi un câmp mag­netic”. într-adevăr, Beneviste a demonstrat cu o rată de reuşită de 100% , că o soluţie foarte diluată de histamină (10″2 până la 10_1°) în apă influenţează debitul arterelor coronariene la cobai, sporind ritmul cardiac, dar că acest efect putea fi făcut să dispară dacă soluţia homeopată de histamină era expusă timp de 15 minute la un câmp magnetic de 50 Hz . Specialist în alergii şi reacţii infla­matorii ale organismului, Jacques Beneviste a ales în al­te experimente globulele albe „basofile” din sânge. Fo­losind un remediu homeopatic antialergic (Apis Mellifica) diluat îndelung în apă, până la dispariţia ulti­mei molecule din compoziţia sa, remediul a avut acelaşi efect asupra organismului ca şi cum substanţa iniţială ar mai fi existat. în total, echipa doctorului Jacques Beneviste a obţinut, prin intermediul a peste 200 de ex­perienţe întreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care merg toate în aceeaşi direcţie. Ele constituie un pas foar­te important în direcţia constatării fenomenului memori­ei apei, întreprinse în cadrul unui protocol reproductibil în aceleaşi condiţii experimentale.

Dar aceste experienţe ale echipei Dr. Jacques Beneviste nu arată decât o faţetă a memoriei apei. Apa ascunde foarte multe secrete care trec dincolo de simpla memorizare a unei substanţe, ceea ce deschide posibili­tăţi uriaşe ale utilizării acestei descoperiri în biologie şi tratamente medicale.

în esenţă, importanţa cercetărilor Dr. Jacques Beneviste constă în faptul că au demonstrat acţiunea di­rectă asupra organismelor vii, a unei diluţii apoase, în care orice urmă materială a moleculei dispăruse defini­tiv. Memoria apei stă la baza homeopatiei, unde agentul care provoacă boala este anihilat prin el însuşi, folosind diluţii foarte puternice.

Dar, cercetările din ultimii ani au pus în evidenţă o altă calitate de excepţie a apei: rolul ei de REZONA­TOR între forţele exterioare, de origine cosmică şi ţesu­turile vii. Această putere remarcabilă a apei de a intra în rezonanţă cu toate tipurile de frecvenţe din Univers îi deschide posibilitatea de a capta toate gamele de vibraţii. Totul în univers este vibratoriu şi apa organică (biostructurată) prezentă în fiecare făptură vie se prezin­tă ca un veritabil intermediar energetic între mediul am­biant şi organism, capabil să capteze, să transmită şi să transforme energia cosmică, de natură electromagnetică, în energie ionică, făcând să funcţioneze, din punct de vedere chimic metabolic şi dinamic, toate celulele vii din corpul nostru.

încă din 1951 savantul italian Giorgio Picardi, di­rectorul Institutului Fizico Chimic din Florenţa a cerce­tat influenţa razelor cosmice asupra apei, şi mai ales asupra apei biostructurate din fiinţele vii. Se ştie că ra­zele cosmice provin din spaţii intersiderale şi au o pute­re de penetrare enormă. Dacă razele X obişnuite sunt absorbite de 2, 3 cm de plumb, o rază cosmică nu este oprită decât pe jumătate după ce a traversat 1 m de plumb. Acţiunea biologică a razelor cosmice nu este o simplă ipoteză ci una dintre sursele de întreţinere a celu­lelor cu energie vibratorie. Iar receptorul din fiinţa vie este APA.

în cadrul cercetărilor efectuate de savanţii italieni, aceştia au închis iepuri în cuşti înconjurate de un strat gros de plumb. în ciuda unei alimentaţii foarte echilibra­te, a apei potabile şi a aerului purificat şi reînnoit, ei au murit cu toţii, din cauza lipsei de raze cosmice. în tim­pul celui de-al doilea război mondial, germanii s-au confruntat cu această situaţie, la baza de submarine din Lorient (Franţa), unde soldaţii care trăiau sub circa zece metri de beton se îmbolnăveau după o lună şi trebuiau înlocuiţi. Giorgio Picardi a făcut teste al căror rezultat este fructul experienţelor realizate pe parcursul a 20 de ani, prin mai mult de 10 mii de măsurători, făcute în toate regiunile pământului, inclusiv Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic. Experienţele s-au desfăşurat cu ajutorul coloizilor. Ei sunt o stare particulară a materiei, fară de care viaţa nu ar putea exista. Materialele care participă la formarea fiinţelor vii, atât a celulelor, cât şi a lichide­lor care circulă prin ţesuturi sunt constituite în mare par­te din substanţe coloidale, particule cu acelaşi semn electric, deci care se resping în permanenţă. Această respingere menţine particulele în suspensie. Fără să ia coloizi aşa de complecşi ca aceia ce se găsesc în orga­nismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic: oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidroli- ză în apă distilată, deci pură. După ce a constatat că nu era niciodată identică, în timp ce condiţiile de desfăşura­re a experienţei erau mereu aceleaşi, a avut ideea să în­registreze în fiecare zi, timp de ani la rând şi în locuri diferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost indubitabilă: rezultatele diferite erau datorate unei influ­enţe exterioare cosmice, memorizată şi amplificată de către apă.

Picardi a scris: „daca un coloid anorganic atât de simplu precum oxiclorura de bismut, poate răspunde

într-un asemenea fel la fenomenele terestre, solare şi cosmice în general şi la câmpurile magnetice în particu­lar, oare cum reacţionează coloizii organismelor vii, ce se află într-un mediu acvatic, precum protoplasma celu­lelor de exemplu? Pot fi ele izolate de influenţele cos­mice? Răspunsul este : NU!”. De fapt, aceasta este pro­blema. Niciodată, nimeni nu a avut posibilitatea de a izola un sistem de restul universului. Totul comunică, totul dialoghează, totul se află în interconexiune perma­nentă, urmând legături ce provoacă interacţiuni ale sis­temelor între ele. Toate sistemele sunt deschise. Iar or­ganismul nostru, în special, este sensibil la vibraţiile pe care cele 5 simţuri ale noastre, devenite grosolane odată cu trecerea timpului, nu mai pot să le perceapă şi, din această cauză, noi le ignorăm şi le excludem din câmpul nostru de înţelegere. Mai exact, nu avem „senzor” pen­tru a percepe energia universală care acţionează perpe­tuu asupra noastră (de fapt avem, dar s-a atrofiat datorită materialismului, a folosirii cu precădere a emisferei stângi a creierului – sediul gândirii raţionale şi analitice).

în realitate noi, oamenii, facem parte din TOT şi TOTUL se află în noi, după ierarhii extrem de subtile, care scapă analizei obişnuite şi simţului nostru comun.

1.2. APA – COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE LASERI BIOLOGICI

Există pe Terra circa 100 de tipuri de ape, în care apar fie izotopi ai hidrogenului (H20, D20, T20, 4H, 5H) fie izotopi ai oxigenului ( 014 , 015, 016, 019, 020). Proporţia acestora este variabilă în funcţie de me­diul de referinţă. De exemplu „apa grea”(D20) există în proporţie de 150 g de D20 la 1 tonă de apă de robinet. La nivelul structurilor vii (om şi animale), apa se găseş­te ca apă legată, apă liberă şi apă biostructurată. Ca hi- drură de oxigen, apa reprezintă o substanţă cu multe anomalii, dintre care menţionăm:

-          în raport cu alte hidrocarburi, punctul de to­pire al apei este 0°C, deşi în mod normal ar trebui să fie -80°C;

-          la presiunea de 1 atm a aerului, punctul de fierbere real este de 100°C, când normal ar trebui să fie 0°C, ceea ce permite ca la tem­peratura obişnuită (20°C) să avem apă în mări şi oceane;

-          densitatea în stare solidă este mai mică decât în stare lichidă, ceea ce face ca gheaţa să se ridice la suprafaţa fazei lichide, izolând şi menţinând o temperatură relativ constantă (+4°C) pe fundul mărilor şi oceanelor, tem­peratură propice pentru menţinerea vieţii

Apa, miracolul vieţii subacvatice;

-          greutatea specifică mică (kg/dm3) este sub 1 pentru aburi si 1,02 la 20°C pentru apa de mare;

-          este transparentă în stare lichidă şi opacă în stare cristalină sau de vapori;

-          dipolii apei se orientează sub efectul câmpu­rilor electromagnetice externe; în acest con­text, trebuie consemnat faptul că apa topită, provenită din apa îngheţată, este mai uşor asimilată de organismele vii; procesul se da­torează tocmai orientării dipolilor apei în câmpul magnetic local înaintea îngheţării.

Apa sub forma „apei legate” este parte componentă a sistemului laser „biologic” molecular, alături de fosfat şi oxigen molecular (P04 – H20 – 02), sistem care ex­plică fenomenul de bioluminiscenţă. în acest context, cele 3 molecule de apă legate de ionul fosfat sunt orien­tate cu sarcinile pozitive ale dipolului apei (deci cu ato­mul H+) spre ionul negativ (P043“), iar sarcinile negati­ve ale moleculei de apă (cu oxigenul) spre exterior. Conform Teoriei Laserilor Biologici, această asociaţie este absolut necesară pentru reacţia de fotoliză / des­compunerea apei în:

-          ioni pozitivi de (H+) sau în protoni, ce dau aciditate mediului (un pH acid)

 - atomi de oxigen (02~) foarte reactivi, ce dau peroxizi, iniţiind reacţii de oxidoreducere.

Dacă izotopii de oxigen sunt ciocniţi de radiaţii gamma sau X este posibil ca aceştia să se descompună, transformându-se şi eliberând particule deosebite, care generează „efecte exotice” în sistem, cum ar fi de pildă cele descrise de efectul Kervran (transmutarea elemen­telor în condiţii de joasă energie, proprietate a sisteme­lor vii descoperită de L. Kervran).

Apa are şi proprietăţi fizice speciale, asupra cărora menţionăm următoarele aspecte:

  1. Proprietăţile optice ale apei variază în funcţie de puritatea apei: dispersia, refracţia, reflecţia, transparenţa. Se cunoaşte faptul că la traversarea luminii albe a unui pahar cu apă, apar culorile spectrale (ROGVAIV). Indi­cele de refracţie al apei este f|apă= 1,33, iar cel al gheţii r|gheaţă=l,31. Mediile transparente ale ochiului au in­dici de refracţie foarte puţin mai mari decât indicele de refracţie al apei. Transparenţa apei constă – conform TLB – în absorbţia şi emisia practic instantanee a lumi­nii, respectiv în absorbţia parţială a radiaţiilor calorice.
  2. Proprietăţile termice ale apei – un rol esenţial în metabolismul sistemelor vii, având în vedere faptul că – în conformitate cu TLB, în afara procesului chimic de fotosinteză – apa îndeplineşte şi rolul de sistem de răcire al tuturor celor 6 tipuri de sisteme de laseri biologici. Să reamintim că apa dispune de cea mai mare capacitate calorică dintre toate substanţele organice şi anorganice terestre, căldura latentă a apei fiind 537 cal/g. La nivelul organismului viu, capacitatea calorică mare permite ab­sorbţia unei mari cantităţi de căldură (fotoni infraroşii), în timpul zilei, care se restituie în cursul nopţii către sis­temele „laser molecular” semiconductoare. Acest proces contribuie la întreţinerea bioluminescenţei în timpul nopţii. Se poate spune, în consecinţă,că apa participă ca element esenţial la întreţinerea bioluminiscenţei si im­plicit a fenomenelor BEMF (biologice, electrice, mag­netice, fotonice) asociate. în manifestarea acestui proces, sunt implicit activate proprietăţile termice ale apei, prin­tre care putem menţiona:

-   energia de legătura între atomul de oxigen şi cel de hidrogen O- H (hidroxil) din molecula apei este de 7000 cal/mol, fiind aproximativ egală cu energia de legătură O-H din molecula acidului fosforic, de circa 7300 cal/mol, ceea ce face ca apa să poată să genereze uşor hidroliza compuşilor macroenergetici la căldură;

-   radiaţia infraroşie are valori energetice sub 35000 cal/mol, care corespund sezoanelor iarnă- vară, iar frec­venţele infraroşii sunt cuprinse între 10nHz şi l,5x 1014Hz.

Proprietăţile calorice ale apei sunt extrem de impor­tante pentru implementarea sistemului fosfat în obţine­rea fenomenului de emisie stimulată a luminii. Astfel conform TLB, apa contribuie la întreţinerea biolumines- cenţei prin:

-   absorbţia căldurii şi circulaţiei apei în întreg orga­nismul vegetal sau animal, în timpul zilei;

-   prin captarea directă de radiaţii calorice (electro­magnetice) în compuşii macroenergetici, în timpul zilei;

-  efectele termice realizate la nivelul „laserului celu­lar”, urmate de cedarea acestor radiaţii în cursul nopţii.

Aceste procese favorizează şi condiţionează realiza­rea emisiei „laser biologic” nocturne – printr-un meca­nism de chemoelectrobioluminiscenţă – la nivelul sis­temului molecular fosfat P04, respectiv la realizarea ce­lorlalte efecte BEMF ce întreţin viaţa în cursul nopţii.

a)   Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul pirofosforic, proteine, glucide, alte substanţe (electroliţi) este asigurată de legăturile sale hidrolizabile .

b)   Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitate pentru grăsimi), care formează membrane uni sau pluri- celulare. Datorită acestei proprietăţi, între apă şi mem­brane apar tensiuni superficiale, care – duc la formarea miceliilor (sferice sau ovoidale).

c)  Electroliţii dizolvaţi în apă creează:

-   medii de solubilitate pentru proteine(globuline), li­pide, glucide;

-  centri de bioluminiscenţă, activatori sau inhibitori

-  conductivitate electrică şi fotonică a mediului.

Recapitulând, putem spune că prin proprietăţile sale

apa îndeplineşte câteva roluri esenţiale în funcţionarea sistemelor de „laseri biologici”:

  1. în calitate de componentă a sistemului sanguin, apa participă la răcirea tuturor sistemelor de „laseri bio­logici”;
  2. în calitate de apă legată acceptoare de electroni ca semiconductor de tip „p”, ea permite manifestarea me­canismelor specifice „laserului molecular”;
  3. în calitate de mediu intra şi intercelular, apa bio- structurată permite dispunerea ordonată a cristalelor li­chide la nivelul membranelor,constituind un mediu de interfaţă pentru acestea şi favorizând, totodată, meca­nismele de transmitere informaţională prin intermediul potenţialelor membranare.

Toate aceste proprietăţi fundamentale pentru funcţi­onarea celulei (şi implicit a organismului) şi pentru transmiterea informaţiei preluate din Univers către toate celulele corpului uman, constituie domeniul noii ştiinţe de frontieră numită BIOFOTONICA, creată de cercetă­torul german Fritz Albert Popp şi fundamentată teoretic şi extinsă de către profesorii şi cercetătorii români Tra- ian Stănciulescu şi Daniela Mânu [10]. Cercetările apro­fundate ale acestora au demonstrat ştiinţific rolul fun­damental al APEI STRUCTURATE ca PUNTE între CER şi PĂMÂNT, între CER şi OM.

7.3. APA – OGLINDA SUFLETULUI

De 50, 60 de ani colective de cercetători din Japonia şi Rusia, studiază proprietăţile extraordinare ale apei, în­tre altele modul cum aceasta reacţionează la vibraţiile noastre transmise prin cuvânt, gând, rugăciune, emoţie, sentiment. Cercetătorul japonez Masaru Emoto, ale că­rui experienţe legate de apă şi interacţiunea ei cu sufle­tul omenesc sunt celebre în toată lumea, spunea: „Exis­tenţa este vibraţie. Universul întreg este în stare vibratorie şi fiecare lucru îşi generează propria sa frec­venţă care este unică. Deşi e greu de acceptat că până şi scaunul pe care stăm, corpul omenesc, tot ceea ce putem vedea şi atinge nu este decât vibraţie” La ora actuală fi­zica cuantică a demonstrat acest lucru fară putinţă de tă­gadă. „Toate lucrurile vibrează după propriile lor frec­venţe. Dacă sesizăm şi acceptăm adevărul acesta ne vom lărgi în mod decisiv modul de înţelegere al univer­sului. Graţie acestei înţelegeri, ochii noştri se vor des­chide spre lucruri pe care nu le-am văzut niciodată îna­inte, lucruri refuzate, depozitate în străfundul conştiinţei noastre şi care vor conferi o viaţă nouă sufletului” spu­nea M. Emoto. De-a lungul cercetărilor sale cercetătorul japonez a observat că apa îşi schimbă calitatea în funcţie de informaţiile pe care le preia din mediu, iar punctul de pornire al cercetărilor a fost revelaţia că nu există doi fulgi de zăpadă identici! împreună cu cercetătorul Kazuya Ishibashi au pus la punct o tehnică de fotografiere a cristalelor de apă în­gheţată la – 25°C. Cristalele nu rezistă decât câteva mi­nute, timp suficient pentru a fi fotografiate. Temperatura în laborator este de -5°C. Au fost luate îngheţate şi foto­grafiate mii de mostre de apă. Mai întâi au observat că apa de robinet din toate marile oraşe (din Japonia şi din întreaga lume) nici măcar nu formează cristale. Numai apa din oraşe mai mici, care este captată din surse subte­rane, a realizat cristale frumoase, hexagonale. De ase­menea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deose­bit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de ploaie – acestea au fost diferite funcţie de poluarea aeru­lui şi poluarea informaţională cu vibraţii „negative” (co­rect Joase”) cum ar fi invidie , ură, lăcomie, etc. Când locuitorii unui orăşel s-au rugat şi şi-au schimbat în ma­re măsură modul de gândire, atunci şi apa de ploaie a dat cristale frumoase. O serie întreagă de experimente s-au efectuat pentru a se găsi influenţa rugăciunii asupra apei (cristale extrem de frumoase după rugăciune, mai ales rugăciune colectivă) apoi influenţa cuvintelor: „Mulţumesc”, „Bine făcut”, „Fericire”, „Nefericire”, „Prostule”, „Nu e bine”, „Iubire şi Recunoştinţă”, „Stres”, „îngrijorare”, etc. Interesant este că nu a contat limba în care s-au spus sau scris cuvintele ci informaţia transmisă de acestea. Cele mai frumoase cristale au re­zultat la cuvintele MULŢUMESC şi IUBIRE şi RECUNOŞTINŢĂ, de acea cercetătorii recomandă insis­tent ca înainte de a bea paharul cu apă să spunem: MULŢUMESC, iar pe vasul în care ţinem apa (de sticlă sau lut) să punem o etichetă pe care e scris IUBIRE şi RECUNOŞTINŢĂ (cu scrisul înspre apă). Apa recepţi­onează informaţia benefică, se structurează şi devine benefică organismului. Altă serie de experimente a fost făcută cu apă expusă undelor electromagnetice produse de telefonul mobil, televizor, computer şi cuptor cu mi­crounde. Toate probele, fără excepţie, au dat cristale urâte sau chiar nu au apărut cristale. Din miile de crista­le fotografiate s-a observat că acelea care sunt frumoase au o formă hexagonală. Adică exact aşa cum este apa structurată, vie, hexagonală care hidratează 100% celu­lele (vezi paragraf 3.2.7 şi 3.2.8). Concluziile cercetăto­rului japonez se referă în primul rând la modul nostru de gândire şi simţire, adică: gândim pozitiv şi cultivăm iu­birea, iertarea şi recunoştinţa, ne ridicăm propriile vibra­ţii, reuşim să facem ca apa din interiorul corpului (70%) şi apa pe care o bem să devină structurată şi benefică vieţii. Nu este aşa de greu să fim sănătoşi dacă respec­tăm şi iubim APA, dacă ne respectăm şi ne iubim pe noi înşine şi pe semenii noştri!

O serie complexă de cercetări asupra apei, a memo­riei acesteia, a structurii ei şi a capacităţii de a prelua şi transmite informaţia a fost realizată de mai multe echipe de cercetători ruşi de-a lungul a peste 40 de ani.

Astfel, echipa academicianului Prof. Constantin Korotkov a descoperit că structura apei este mult mai importantă decât compoziţia chimică. Pe măsură ce apa primeşte informaţie îşi schimbă structura. Şi atunci când aprindem lumina într-o cameră se modifică structura apei din acea cameră.

Această echipă de cercetători au studiat influenţa emoţiilor pozitive şi negative asupra structurii apei.

Au fost efectuate experimente cu diverse grupuri de subiecţi şi diverse mostre de apă. Subiecţii au transmis apei mai întâi emoţii pozitive: iubire, recunoştinţă, ar­monie, apoi emoţii negative: frică, ură, invidie.

După măsurători cu aparatură sofisticată, originală a rezultat clar faptul că emoţiile pozitive măresc nivelul de energie al cristalelor de apă şi o stabilizează, rezul­tând cristale hexagonale, iar emoţiile negative micşo­rează energia apei şi îi modifică structura, rezultând cristale haotice.

Rezultatele acestor cercetări sunt similare cu cele efectuate de Masaru Emoto.

Un alt grup de cercetători condus de Doctor Ale­xandru Solodilov, Membru Corespondent al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, a studiat influenţa câmpurilor mag­netice pulsatorii de intensităţi foarte mici (de mii de ori mai mici decât câmpul magnetic al pământului, similar cu câmpul magnetic al inimii). Astfel, peştii care trăiau într-un bazin cu apă supusă la aceste câmpuri magnetice s-au reprodus, iar urmaşii lor au ieşit diferiţi: pe burta lor erau dungi cenuşii şi pete pe care părinţii nu le aveau. Şi asta la absolut toţi peştii din generaţia următoare, ce­ea ce înseamnă că aceştia au reacţionat la fel, că au o minte colectivă. Aceste rezultate, înseamnă schimbarea fenotipului şi de aici derivă o concluzie extraordinară: forma animalelor şi comportamentul lor se poate schim­ba doar prin intermediul apei ! Cu aceleaşi câmpuri magnetice de valori foarte mici (similare cu câmpul magnetic al inimii), s-a putut separa dintr-un vas în care era un amestec de petrol cu apă, petrolul de apă după 5 zile de acţiune a acestor câmpuri. Aceste rezultate pot avea o aplicabilitate practică imediată, fiind ştiut faptul că în jurul câmpurilor petrolifere există în prezent peste un miliard de tone de petrol amestecat cu apă, în lacuri oribile. Acest petrol ar putea fi separat, recuperat şi s-ar rezolva şi o mare problemă de poluare a solului.

Profesor Doctor Victor Inyushin de la Universitatea din Kazahstan a studiat influenţa experienţelor cu bom­be cu hidrogen asupra apei. Astfel acesta a descoperit că după o explozie a unei bombe termonucleare, structura apei s-a schimbat pe suprafeţe uriaşe (sute de kilometri pătraţi) în jurul locului exploziei, indiferent că explozia a avut loc la sol, în atmosferă sau în subteran. Mai grav este faptul că apa din această mare zonă ce înconjura lo­cul exploziei fluctua încă 30 de zile după momentul ex­ploziei, schimbându-şi structura şi devenind o apă patologică (bolnavă).

La oamenii care foloseau această apă „bolnavă” apărea un conflict între aceasta şi apa structurată din creier (creierul este 85% apă), care a dat drept rezultat lipsa voinţei fundamentale de a trăi (tendinţă de sinuci­dere), precum şi diverse boli. Explicaţia este că explozia a modificat câmpul informaţional şi nivelul de vibraţie în întreaga zona înconjurătoare iar apa a preluat aceste informaţii schimbându-şi structura şi calităţile. Evident că informaţia era o informaţie de distrugere şi moarte. Se ştie că singura mare fară viaţă de pe pământ este Ma­rea Moartă, rezultată în urma distrugerii celor două ce­tăţi Sodoma şi Gomora !

Echipa Doctorului Alexander Solodilov a plecat în anul 2005 în Venezuela pentru a studia apele virgine aflate departe de orice zonă locuită. Astfel, cercetătorii au ajuns pe platoul Roraima, care înseamnă „mama tu­turor apelor”, după trei zile de mers prin savană şi jun­glă, platou ce se află la 800 m înălţime faţă de zona din jur, de unde au recoltat o serie de probe de apă virginală, unică. Aceste probe au fost măsurate după cinci zile cu aparatură performantă la laboratoarele din Sankt Petersburg rezultând că apa de pe Platoul Roraima era nu de 2, 3,.. 10 ori, ci de 40.000 de ori mai activă decât o apă obişnuită !!! Adică energia şi informaţia pe care o aducea această apă era pur şi simplu extraordinară! Aceasta era explicaţia faptului că indienii băştinaşi care foloseau această apă, deşi erau foarte săraci, erau fericiţi şi plini de vitalitate.

Un alt cercetător care a studiat memoria apei şi in­fluenţa emoţiilor asupra structurii apei este Profesorul Vlail Kaznacheev, de la Academia de Medicină a Rusiei. El a descoperit că intenţia, gândul şi rugăciunea pot fi impregnate în apă. Aşa se explica puterea extraordinară a slujbei de sfinţire a apei – Agheasma Mare de la Bo­botează. S-a demonstrat cu probe în laborator că apa sfinţită avea cristale hexagonale frumoase (deci era structurată) iar apa obişnuită avea cristale haotice sau nu cristaliza deloc. De asemenea s-a demonstrat că 10 g de apă sfinţită structurează 60 1 apă obişnuită!! Aceasta es­te explicaţia ritualurilor de purificare cu apă la evrei: botezul în râul Iordan (Sfântul loan Botezătorul), la in­dieni: purificarea rituală în Gange şi la creştini: botezul, când Graţia Divină coboară asupra copilaşului botezat.

Când un preot sfinţeşte apa, densitatea ei optică este de 2,5 ori mai mare. Dacă rugăciunea de sfinţire a apei este spusă de un simplu credincios, densitatea optică es­te doar de 1,5 ori mai mare. Şi rugăciunea mecanică a unui necredincios modifică structura apei dar nesemni­ficativ, din punct de vedere curativ.

O altă cercetătoare, Angelina Malakhovskaya, a studiat timp de 10 ani puterea semnului crucii şi a rugă­ciunii asupra apei şi mâncării. Astfel ea a descoperit că semnul crucii şi rugăciunea transformă structura apei, în special densitatea ei optică în domeniul ultraviolet şi scade numărul de bacterii dăunătoare de 10 până la 10 mii de ori! S-au folosit mostre de apă din diferite surse – fântâni, râuri, lacuri – s-a făcut semnul crucii şi s-a spus rugăciunea Tatăl Nostru. Toate mostrele de apă, fară ex­cepţie, şi-au schimbat structura şi s-a redus numărul de bacterii din ele.

Experimentele au fost făcute astfel încât să se ex­cludă posibilul impact al sugestiei mentale. Rugăciunea a fost spusă atât de credincioşi cât şi de necredincioşi, efectul fiind acelaşi. S-a studiat apoi efectul rugăciunii şi al semnului crucii asupra sângelui uman, care are 83% apă. în mod uimitor, parametrii s-au modificat în direcţia vindecării: la hipotensivi, presiunea sângelui a crescut, iar la hipertensivi a scăzut.

Este foarte important ca semnul crucii să se facă în­grijit şi corect, adică fară grabă, şi să se atingă punctele corespunzătoare – centrul frunţii, plexul solar şi umerii, în caz contrar experimentele au demonstrat că nu apar rezultate pozitive ! Explicaţia purificării mâncării prin binecuvântare şi rugăciune este că aceasta conţine apă în procent de 70 – 90 %, iar apa devine structurată, vie, ce­ea ce conduce la efecte benefice.

Apa care curge prin sisteme de sute de kilometri de conducte este destructurată (coturile drepte distrug structura apei), devitalizată şi putredă, fură energia

oamenilor şi a plantelor din locuinţele prin care trece. Această apă este poluată informaţional şi spiritual cu toată ura, răutatea, invidia, gelozia, lăcomia, stresul, etc., oamenilor prin apartamentele si casele cărora trece. Mi­zeria informaţională otrăveşte apa, acumulându-se strat după strat în memoria sa. Dacă acest proces ar continua mereu, apa ar putea să „înnebunească”. Dar ea are o ca­pacitate de autopurifîcare extraordinară. Aceasta se pe­trece la tranziţia între faze: evaporare – condensare – îngheţare – topire. Acelaşi rol de neutralizare a mizeriei informaţionale îl are sarea din mări şi oceane (nu de­geaba Dumnezeu a creat mările şi oceanele cu apă săra­tă). Scuturându-se de mizeria informaţională, apa revine la structura de bază şi la funcţia fundamentală – aceea de a susţine VIAŢA.

Proprietăţile apei de memorizare şi transmitere a in­formaţiei sunt cele care au fost folosite de profesorul german Walter Schempp la realizarea procedeului şi a aparaturii de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN), una din cele mai des utilizate metode de vizualizare a interiorului corpului uman.

Obţinerea imaginilor creierului şi a ţesuturilor moi ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prin rezonanţă magnetică constă de fapt în urmărirea apei ca­re se strecoară prin spaţiile dintre celule, ţesuturi şi or­gane. Pentru asta trebuie găsite nucleele moleculelor de apă răspândite prin creier sau corp. Deoarece protonii se rotesc asemenea unor magneţi minusculi, localizarea lor este cel mai simplu realizată prin aplicarea unui câmp magnetic. Acest procedeu accelerează mişcarea de rota­ţie, ajungându-se ca acele nuclee să se comporte ca nişte giroscoape microscopice, care se rotesc până scapă de sub control. Toată această manipulare moleculară face ca moleculele de apă să devină mult mai vizibile, permi­ţând aparatului să le localizeze şi în cele din urmă să ob­ţină o imagine clară a ţesuturilor moi ale creierului sau altor organe.

Pe măsură ce moleculele îşi încetinesc mişcarea ele emit radiaţii. Walter Schempp a descoperit că aceste ra­diaţii conţineau informaţii de unde codificate despre corp, pe care aparatul le poate capta şi în cele din urmă le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimen­sională a corpului. Informaţiile pe care le extrage consti­tuie o hologramă codificată a unei felii de creier sau a unei părţi a corpului pe care dorim să o examinăm. Prin folosirea transformărilor Fourier şi captând imaginile mai multor felii din corp se combină şi în ultimă instan­ţă se transformă aceste informaţii într-o imagine optică. Walter Schempp a dezvoltat şi a perfecţionat aparatele de vizualizare prin rezonanţă magnetică ajungându-se la reducerea timpului în care pacienţii erau nevoiţi să stea nemişcaţi de la 4 ore la 20 de minute.

El şi-a denumit teoria „holografie cuantică” scriind şi o carte despre aceasta, ajungând o autoritate mondială în acest domeniu. Schempp a descoperit că de fapt toate categoriile de informaţii despre obiecte, inclusiv forma lor tridimensională, erau purtate în fluctuaţiile cuantice ale Câmpului Punctului Zero şi că aceste informaţii pu­teau fi recuperate şi reasamblate într-o imagine tridi­mensională. Adică Schempp a descoperit că acest Câmp al Punctului Zero este un vast rezervor de amin­tiri.

Vedem că descoperirile legate de proprietăţile mira­culoase ale apei încep să apară în avalanşă în ultimi ani şi suntem siguri că ele vor continua.

7.4. APE INFORMATE ŞI STRUCTURATE

7.4.1. APA INFORMATĂ PRIN BIORE-

ZONANŢĂ

în ultimii 20-30 ani, cercetările şi rezultatele obţinu­te de colective de cercetători în domeniul fizicii cuantice, al concepţiei holistice şi holografice a Universului, al Conştiinţei şi Câmpului Punctului Zero, au avut ca re­zultate practice realizarea unor dispozitive de BIOREZONANŢĂ şi RADIONICĂ, în special, care analizează şi tratează fiinţa umană pe mai multe planuri: informaţional, spiritual, energetic şi fizic. Există mai multe linii de cercetare şi inventică, funcţie de tara de origine – Rusia, SUA, Germania, Japonia, Anglia, etc., dar principiile fundamentale sunt aceleaşi. Cele mai cunoscute şi răspândite asemenea dispozitive şi aparate, inclusiv în România sunt SCIO şi CoRe Innergetix.

Acestea decelează vibraţiile patologice ale organelor, celulelor, moleculelor şi atomilor, le prelucrează şi re­trimit organismului vibraţiile normale, care să aducă ce­lulele şi organele la armonie, asigurându-şi astfel home- ostazia (un echilibru labil, creator). Mai mult, după eva­luarea fiinţei pe toate planurile, vibraţiile şi informaţia necesară pentru armonizarea fiinţei sunt transferate în- tr-o sticlă cu apă, pusă pe platanul aparatului iar APA va deveni INFORMATĂ, cu INFORMAŢIA şi VIBRA­ŢIA, specific necesară pentru armonizarea persoanei bolnave.

Această apă se foloseşte aproape ca un remediu ho­meopatic, câte 5-10 ml la 21 apă filtrată alcalină, zilnic, contribuind la reechilibrarea şi armonizarea fiinţei paci­entului. După 4-6 săptămâni se recomandă o nouă eva­luare completă şi o nouă INFORMARE a unei sticle cu apă, cu VIBRAŢIA şi INFORMAŢIILE actualizate pentru acel moment.

Datorită capacităţii fantastice de memorare a apei şi a faptului că suntem aproximativ 70% apă, informaţiile din APA INFORMATĂ vor fi recepţionate de toate mo­leculele de apă din organism, iar efectul va fi BENEFIC. Evident că acest efect va fi cu atât mai puternic cu cât mai repede ne vom SCHIMBA STILUL DE VIAŢĂ şi VOM ACŢIONA CU RESPONSABILITATE pentru PROPRIA FIINŢĂ.

»

7.4.2. APA STRUCTURATĂ CU ADR-4

Dispozitivul ADR-4, invenţie a cercetătorului polo­nez Adrian Wosinski, este un stimulator energetic al apei, care produce structurarea acesteia. Este un disc de aproximativ 10 -12cm diametru, pe care se plasează sti­cla cu apă pentru 3 minute. Apa se amestecă după aceste 3 minute şi apoi se lasă deoparte încă 3 minute, după ca­re se poate bea. „Apa structurată” în clusteri – structuri stabile ce înmagazinează energia utilă sau subtilă, este obţinută ca urmare a interacţiunii între structura dipolară a apei şi câmpurile magnetice produse de materialele compozite ale discului. Elementul principal din interio­rul discului creează efecte de rezonanţă cu moleculele de apă, schimbându-le structura.

Cercetările efectuate „in vitro” asupra „apei structu­rate” au evidenţiat următoarele efecte ale acesteia:

-  neutralizarea radicalilor liberi;

-   reglarea metabolismului datorită acţiunii oligoele- mentelor conţinute: K, Na, Ca, Mg;

-   transferul energiei necesare optimizării proceselor metabolice către celula vie;

-   stimulează puternic orice proces de biosinteză.

Pentru structurarea apei cu ADR-4, se recomandă

folosirea apei filtrate alcaline, a apei de izvor de munte sau a apei plate.

Discul se spală periodic în apă curgătoare. Nu se in­troduce în maşina de spălat vase.

Studiile farmaceutice preclinice şi clinice au eviden­ţiat următoarele acţiuni biologice specifice:

-  antiinflamatoare;

-  hemostatică;

-  refacerea ţesuturilor;

-  anti-microbiană şi bacteriostatică;

-  antiinflamatoare;

-  imunostimulatoare;

-   scăderea glicemiei în tratamente de durată.

Preţul informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.

7.4.3. APA TAHIONIZATĂ

Pentru a înţelege ce este APA TAHIONIZATĂ tre­buie să prezentăm foarte, foarte scurt ce este CÂMPUL PUNCTULUI ZERO, descoperit şi demonstrat matema­tic de oamenii de ştiinţă Bernhard Haisch, Alfonso Rueda şi Hal Putfoff în anii 1990-2000. Acest CÂMP impregnează tot Universul, conţine toate posibilităţile, e omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are formă, e nemanifestat şi are tot ceea ce este necesar pentru a crea forme perfecte.

In limbaj spiritual, conştiinţa pură, energia cosmică, prana universală şi DUHUL SFÂNT, sunt termeni ana­logi pentru această stare nemanifestată de ordine perfec­tă. Acest CÂMP al PUNCTULUI ZERO se condensează în energie tahionică (sunt particule cu viteze mult mai mari decât viteza luminii), care este apoi transfor­mată în frecvenţe de către CESO (Câmpuri Energetice Subtile de Organizare), creându-se toate varietăţile de forme şi în final materia care este energie condensată.

Această energie a punctului zero impregnează totul, există în cantitate nelimitată, e absolut inepuizabilă şi conţine întregul potenţial al formei perfecte.

Cercetătorul german Hans Nieper descria tahionul drept forma de energie uşor contractată sau acea stare virtuală care încearcă să devină particulă. Ea există la graniţa dintre energie şi materie.

„Câmpurile Energetice Subtile de Organizare sunt câmpuri care creează şi în acelaşi timp energizează for­ma- şablon a sistemelor vii. CESO există în toate aspec­tele continuumului energetic. Pe măsură ce CESO ies din starea virtuală, ele sunt capabile să se organizeze la orice nivel al organismului uman – de la structura celu­lară până la sistemele organice şi corpurile subtile. Acest CESO rezonează cu energia nelimitată a stării vir­tuale, transportând-o prin diverse sisteme de fragmenta­re care, în cele din urmă o transferă în câmpurile ener­getice ale organismului uman. în felul acesta, CESO re­zonează cu complexul minte-corp şi îl energizează. Energia punctului zero este omniprezentă; aşadar, într-o anumită măsură, noi rezonăm în permanenţă cu această energie cosmică. Intensificând energia tahionică în viaţa noastră, în mod indirect ne mărim rezonanţa cu energia punctului zero. în consecinţă, ne îmbunătăţim toate ni­velurile sănătăţii trupeşti, emoţionale, mentale şi spiri­tuale şi accelerăm procesul de trecere către niveluri su­perioare ale ordinii în viaţă. Astfel, procesul nostru de vindecare şi evoluţie spirituală se intensifică” spunea omul de ştiinţă Gabriel Counsens.

Prin folosirea energiei tahionice, care este convertită în frecvenţe specifice de către CESO, aceasta este trans­formată, în organismul uman, într-o manieră care inver­sează entropia, deci inversează procesul de îmbătrânire.

CESO nu poate depăşi viteza luminii. Lumea noas­tră e o lume a formei, şi prin urmare, singurul mod în care noi putem interacţiona cu energia punctului zero este prin intermediul tahionului. Condensarea energiei punctului zero trece de la energia punctului zero – nelimitată şi fară formă – în energie tahionică, etapa premergătoare încetinirii până la viteza luminii. în acest punct, energia tahionică se deplasează cu o viteză mai mare decât viteza luminii şi este anterioară tuturor frec­venţelor. Tahionul nu are frecvenţă şi, ca energie cu o viteză mai mare decât viteza luminii, evident că nu are spin, vibraţie sau oscilaţie, dar conţine potenţialul tutu­ror frecvenţelor.

Din punct de vedere ştiinţific, doar frecvenţele ma­nifestă un spin sau o oscilaţie. Energia tahionică este puntea energetică dintre energia punctului zero şi CESO.

CESO se află în comunicare directă cu energia tahionică, la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, ener­gia tahionică este convertită în toate nivelurile de frec­venţe şi forme. CESO au formă şi energie. Ele pot să menţină, câştige, piardă, să rezoneze cu, să transforme şi să transmită energie.

Noi ne pierdem energia CESO, în foarte multe feluri. Unul este prin influenţa frecvenţelor. O frecvenţă poate să menţină, – dacă este frecvenţa perfectă ori setul de frecvenţe adecvat, aşa cum se foloseşte adesea în vinde­carea prin frecvenţe – să slăbească ori să distrugă un CESO. CESO nu sunt energizate de frecvenţe. S-a de­monstrat că frecvenţele slăbesc ori distrug CESO. Nu s- a dovedit niciodată că ele ar crea un CESO. Doar conec­tarea la conţinutul energetic şi conversia tahionului în forma perfectă a CESO pot crea forma.

Alt exemplu este că CESO al alimentelor preparate termic sunt, în mare măsură sărăcite. Pentru a asimila complet alimentele preparate termic trebuie, practic, să reenergizăm CESO ale respectivelor alimente, direct din forţa noastră vitală, slăbind astfel energia propriilor noastre CESO.

Cercetătorul şi inventatorul David Wagner a desco­perit prin revelaţie, cum putem folosi această energie tahionică şi CESO pentru încărcarea şi armonizarea fiin­ţei umane cu CÂMPUL PUNCTULUI ZERO.

Astfel, el a creat o serie întreagă de produse şi

dispozitive care realizează acest transfer al energiei tahio- nice a punctului zero în organismul uman, producând rezonanţa şi armonizarea cu aceasta, ceea ce înseamnă regenerare şi întinerire.

Produsele principale sunt nişte discuri de siliciu care transferă energia tahionică a punctului zero în APĂ, iar de aici în tot organismul uman, care este aproximativ 70% apă. Pentru că APA este substanţa cu cea mai mare capacitate de stocare a informaţiei şi energiei, şi pentru că ea este prezentă în fiecare celulă, APA TAHIONI- ZATA, se constituie într-un mijloc de armonizare şi în­tinerire a fiinţei umane. Există zeci de dispozitive şi sute de produse tahionizate, prezente şi în România de apro­ximativ un an de zile, la preţuri relativ accesibile.

Cu speranţa că aţi înţeles că APA TAHIONIZATĂ este altceva decât apa structurată sau informată înche­iem aici, cei interesaţi fiind rugaţi să consulte bibliogra­fia indicată.

7.4.4. IZVOARE TĂMĂDUITOARE

O altă manifestare a puterilor miraculoase ale APEI, de captare a informaţiei şi energiei şi transmitere a aces­tora sunt izvoarele tămăduitoare. Nu degeaba în calen­darul creştin există o sărbătoare specială numită – „IZ­VORUL TĂMĂDUIRII”, care se sărbătoreşte în a 5-a zi după ÎNVIERE ( Sfintele Paşti). în această zi, GRA­ŢIA DIVINĂ coboară asupra unor izvoare aflate în sau sau lângă Biserici şi chiar în alte locuri socotite sfinte, iar APA devine VINDECĂTOARE.

De cele mai multe ori, numai în această zi! Oamenii care beau apă din aceste izvoare cu CREDINŢĂ, având centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), pri­mesc GRAŢIA DIVINĂ din apă, şi deseori au loc vin­decări miraculoase!

O posibilă explicaţie ştiinţifică a acestui fapt şi a proprietăţilor extraordinare ale acestor ape în această zi, ar fî conectarea apei şi a zonei, la ENERGIA PUN­CTULUI ZERO, care este apoi transmisă bolnavilor, producând armonizarea fiinţei. Condiţia esenţială pentru armonizare şi vindecare, aşa cum am mai spus, este CREDINŢA şi deschiderea CHAKREI INIMII (ANA­HATA).

Există o serie de izvoare cu aceste proprietăţi atât în România, cât şi în lume, unele mai cunoscute, altele mai puţin cunoscute. Amintim câteva dintre ele:

-          LOURDES – Franţa- poate cel mai celebru;

-          EFES – Turcia – unde a fost casa în care a locuit Maica Domnului, după răstignirea şi învierea Mântuitorului Iisus Cristos.

-         Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta se Sus, jud. Braşov – izvor şi fântână tămăduitoare;

-         Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Cârpinet, jud Bihor – izvor „izbuc”

-          Biserica din Seuca, (catolică) sat Târnăveni,

jud. Cluj – apariţie a Maicii Domnului;

-          Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Ha­ţeg), corn. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul pă­rintelui Arsenie Boca, încă necanonizat)

-          Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis;

-          Schitul Poşaga, com. Poşaga, jud. Alba – iz­vor tămăduitor;

-          Schitul Călugăra, com. Ciclova Montană (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserică;

-          Mănăstirea izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale;

-          Mănăstirea Săraca, com. Semlaşu Mic, jud. Timiş – izvor tămăduitor;

-          Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş- Severin – izvor tămăduitor în capelă;

-          Schitul Văliug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt;

-          Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud.Olt – izvor tămăduitor;

-          Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâl­cea – izvor tămăduitor;

-          Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos);

-          Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peştera Sf. Grigore (Vânturiţa), Galeria Asceţilor

-          Mănăstirea Frăsinei, corn. Muereasca, jud. Vâlcea – Izvor tămăduitor (al Sf. Calinic);

-          Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, corn. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfu­roase, tămăduitor în Vinerea de după Paşti;

-          Biserica catolică din Cacica, jud. Suceava – izvor tămăduitor;

-          Schitul Horăicioara, com. Crăcăoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor;

-          Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare;

-          Biserica Grecească, Brăila,jud. Brăila – izvor tămăduitor;

-          Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Con­stanţa – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)

-          Mănăstirea „Peştera Sf. Ap. Andrei”, com. loan Corvin, jud. Constanţa – izvoare tămă­duitoare (ale Sf. Andrei)

-          Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Ar­geş – izvor tămăduitor în altar ce curge de la data „Izvorului Tămăduirii” până la 15 au­gust „Adormirea Maicii Domnului”;

-          Mănăstirea Robaia, com. Muşăteşti, jud. Ar­geş – izvor tămăduitor;

-          Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor;

Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş – izvor tămădui­tor;

Biserica „Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de leac” sat Vâlcele Crâmpoţani, com. Merişani, jud. Argeş – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regula „tăcerii” pe o rază de lkm de jur împrejur)

Fântâna din sat Prodăneşti, com. Ioneşti, jud.

Argeş – apă tămăduitoare

Fântâna din sat Glâmbocu (lângă Piteşti) jud.

Argeş – apă tămăduitoare;

Mănăstirea Ghighiu (lângă Ploieşti) – izvor

tămăduitor;

Biserica sat Parepa-Ruşani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935); Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare);

Biserica „Sf. Gheorghe-Mărţişor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Măn. Văcăreşti, în apropierea benzinăriei de la Big Berceni)

CAPITOLUL 8

APA – FIINŢĂ VIE. APA Şl CORPUL

EMOTIONAL

Motto:

„Apa este sursa a tot ceea ce înseamnă VIAŢĂ99

Thales din Milet

8.1. APA – FIINŢĂ VIE

Apa este susţinătoarea ciclurilor care întreţin tot ce înseamnă VIAŢĂ. în fiecare picătură de apă sălăşluieşte Dumnezeu; tot acolo sălăşluieşte şi Viaţa, Sufletul „pri­mei substanţe – APA – ale cărei graniţe şi maluri sunt capilarele care o dirijează şi prin care circulă. în fiecare picătură de apă bună de izvor este încapsulată mai multă energie decât poate produce o centrală energetică de dimensiuni medii !!

într-un cm3 de apă sunt 25 de milioane kwh de energie.

Apa este o entitate vie, „ Sângele Pământului – Mamă”, care se naşte din pântecele pădurii, aşa cum spunea geniul austriac Viktor Schauberger (1885- 1958) supranumit şi „vrăjitorul apei”.

Acest cercetător austriac pasionat de apă şi pădure punea apariţia şi funcţionarea stratului de apă freatică în raport cu temperatura solului. El spunea că există atâtea varietăţi de apă câte animale şi plante există.

De asemenea apa distilată, H20, este o apă sterilă, „tânără” care ia şi nu dă. Dacă ar fî să bem constant apă distilată, aceasta ar absorbi rapid toate rezervele noastre de minerale şi oligoelemente, slăbindu-ne şi în cele din urmă ucigându-ne. Numai atunci când este „matură”, adică atunci când este îmbogăţită corespunzător cu ma­terii prime, ea poate să dea, să se lipsească liber şi de bună-voie de anumite elemente, permiţând celorlalte forme de viaţă să se manifeste.

Prezentăm în continuare câteva idei deosebit de ac­tuale privind apa, ale lui Viktor Schauberger.

Apa este o fiinţă care trăieşte şi moare. Atunci când este tratată incorect, cu ignoranţă, ea se îmbolnăveşte, răspândind această stare de boală tuturor celorlalte or­ganisme, vegetale, animale şi umane, provocându-le de­gradarea fizică, şi în final moartea. Cel mai important factor care afectează sănătatea şi energia apei este tem­peratura. La + 4°C, apa are cea mai mare densitate, dar şi conţinutul maxim de energie. Această temperatură de + 4°C se mai cheamă „punct de anomalie”.

Concepută în leagănul răcoros şi întunecos al pădu­rii apa se maturizează pe măsură ce se ridică încet din adâncuri. în drumul său ascendent apa adună oligoelemente şi minerale. Doar când este matură şi nu înainte, va ieşi din pântecul pământului sub formă de izvor. Ca izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurge­re, el are o temperatură a apei de aproximativ +4°C. Aici, în lumina rece a pădurii, apa îşi începe ciclul său lung, dătător de viaţă, sub forma unui pârâu strălucitor, vioi, translucid, care bolboroseşte, se învolburează şi se roteşte când îşi croieşte drumul spre vale. în mişcarea sa naturală, spiralată, de răsucire, de autorăcire apa îşi poa­te păstra energiile vitale interioare, sănătatea şi puritatea.

în curgerea sa, apa formează vârtejuri longitudinale spre interior, alternativ în senul acelor de ceas, şi în di­recţia opusă acelor de ceas, pe axa centrală a curentului, vârtejuri care răcesc şi rerăcesc constant apa, menţi- nând-o la o temperatură sănătoasă şi ducând la un curs mai rapid, lamelar, spiralat.

Pentru a se proteja de efectele dăunătoare ale exce­sului de căldură, apa se adăposteşte de soare graţie ve­getaţiei atârnătoare pentru că odată cu creşterea căldurii şi luminii ea începe să-şi piardă vitalitatea şi sănătatea, precum şi capacitatea de a însufleţi şi anima mediul prin care trece.

Când ajunge în râu sau în fluviul larg, apa devine mai tulbure, şi se încălzeşte ceea ce face ca procentul sedimentelor şi aluviunilor să crească şi cursul său să devină tot mai lent şi mai inert.

Pe de altă parte, aceste aluviuni protejează straturile

mai adânci ale apei împotriva efectului de încălzire al soarelui. Fiind într-o stare mai densă, straturile reci din adâncime îşi păstrează forţa de a deplasa sedimentele de dimensiuni mai mari, pietriş, nisip, etc. din centrul cur­sului apei. în acest fel, pericolul inundaţiilor este redus la minim.

Mişcarea spiralată de vortex creează condiţiile în ca­re se inhibă germinarea bacteriilor dăunătoare, apa reu­şind să rămână ferită de boală.

O altă proprietate a apei, dătătoare de viaţă, este căldura specifică ridicată. Această căldură specifică se referă la capacitatea şi rapiditatea cu care o substanţă sau un organism absoarbe şi eliberează căldura. Remar­cabil este faptul că cea mai scăzută căldură specifică a apei se situează la 37,5°C cu numai 0,5°C deasupra temperaturii de 37°C a sângelui omului – cea mai evo­luată dintre fiinţele naturii. Această proprietate a apei de a rezista schimbărilor rapide de temperatură, ne permite şi nouă să supravieţuim în cazul unor mari variaţii de temperatură, datorită faptului că sângele are 80% apă.

Apa are capacitatea de a reţine mari cantităţi de căl­dură şi dacă nu ar exista vapori de apă în atmosferă această lume a noastră ar fi un pustiu rece şi steril.

APA, în toate formele şi cu toate calităţile sale este astfel MEDIATORUL a tot ceea ce înseamnă VIATĂ.

9

Duşmanul numărul unu al apei este căldura în exces sau supra expunerea la razele soarelui. Atâta timp cât

temperatura apei este sub valoarea de 9°C, conţinutul său de oxigen rămâne pasiv. în asemenea condiţii, oxi­genul ajută la formarea microorganismelor benefice şi a altor forme de viaţă organice. Dacă temperatura creşte peste 9°C oxigenul devine tot mai activ şi mai agresiv, ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, ca­re infestează organismul, din momentul ingerării apei.

Această agresivitate datorată temperaturii mai ridi­cate nu se limitează numai la domeniul oxigenului.

Când apa devine supra încălzită datorită defrişărilor tot mai răspândite, tiparul vârtejurilor longitudinale care este foarte important pentru sănătatea apei şi a noastră, se transformă, vârtejurile devenind transversale. Aceste vârtejuri sapă şi scobesc în malurile râurilor şi în lucră­rile de îndiguire pe care le şi dărâmă în final, creează gropi în albia râului, ceea ce conduce la o dezordine şi mai mare într-un profil deja haotic al albiei.

APA supusă unor asemenea condiţii îşi pierde CA­RACTERUL şi SUFLETUL.

Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine din ce în ce mai violentă şi agresivă, extinzându-se în toate direcţiile şi căutând să dea frâu liber furiei pentru a reveni la starea anterioară de sănătate şi stabilitate.

Datorită practicii eronate şi nechibzuite a defrişării pădurilor, noi distrugem însuşi fundamentul vieţii pen­tru că odată cu îndepărtarea pădurii se întâmplă două lu­cruri foarte grave: în cursul său spre mare apa se încălzeşte pre­matur atât de tare încât căldura ajunge până pe albia canalului. Nu mai rămâne nici un strat de apă rece şi dens, iar ca urmare sedi­mentele rămân depuse pe fund. Astfel se blo­chează cursul, se dislocă canalul şi în conse­cinţă se produc inundaţii adesea catastrofale. Mai mult, din cauza lărgirii canalului, apa es­te expusă şi mai mult căldurii soarelui, du­când la evaporarea extrem de rapidă în atmos­feră. în multe cazuri, prin aceasta, atmosfera se supraîncarcă cu vapori de apă, pe care nu îi poate reţine în suspensie. Şi aşa se formează potopurile!!

După ce pădurea a fost îndepărtată, pământul se încălzeşte mult mai repede, ajungând la temperaturi cu mult peste cele normale şi na­turale. Solul uscat se încălzeşte de 5 ori mai repede decât apa. Acest lucru are un efect du­blu:

- respingerea de către solul mai cald a apei de ploaie căzute, a cărei temperatură, în acest caz, este în general mai scăzută. Apa de ploaie rece nu se va infiltra imediat în solul cald. Aceasta duce la răspândirea apei pe su­prafaţa solului şi la neîncărcarea stratului de apă freatică. Astfel solul se usucă.

- o creştere a activităţi microbiene pato­gene, dăunătoare vieţii plantelor.

Deznodământul tuturor acestor lucruri îl constituie creşterea inundaţiilor, reducerea cantităţii apei freatice şi scăderea stratului de apă freatică.

Copacii rămaşi – recipiente vitale ale apei – mor şi ei lăsând solul steril şi uscat, urmarea firească fiind se­ceta.

Astfel, ca posibile concluzii ale lui Viktor Schauberger putem aminti:

  • Apa nu este o masă lipsită de viaţă, ci sângele pă­mântului care ia fiinţă şi dispare prin interacţiuni ener­getice.
  • Copacii sintetizează apa. Astfel, dacă nu există pă­dure, nu există nici apă. Strămoşii noştri ştiau aceasta, ca urmare, este imperios necesar să nu mai tăiem pădu­rile haotic şi să plantăm cât mai mulţi copaci.
  • Apa îşi schimbă punctele de fierbere şi îngheţ în funcţie de starea sa interioară de tensiune.
  • Circulaţia apei înseamnă o rotire în spirală spre in­terior şi spre exterior, ca cea a arcului unui ceas, această mişcare permite preluarea constantă de oxigen şi mine­rale precum şi menţinerea unei temperaturi scăzute. Atunci când un râu se leagănă de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga prin meandrele cursului său are loc o puternică reînnoire a apei. Deci să nu mai îndrep­tăm apa prin lucrări de regularizare pentru că de fapt o ucidem.

• Apa este un magnet organic şi în acelaşi timp un transformator, receptor şi transmiţător. Dacă dorim menţinerea stării de sănătate a apei, atunci aceasta tre­buie să curgă într-un mediu natural, altfel energiile ei se pierd.

8.2. APA ŞI CORPUL EMOŢIONAL

Această minune care se cheamă APA este Elemen­tul Primordial, care guvernează corpul emoţional. Este suficient câteodată, doar să asculţi un susur de izvor sau o apă care curge, pentru a te linişti. Aceasta înseamnă că vibraţiile transmise de apă ne liniştesc corpul emoţional.

Omul ca şi Omenirea sunt izvoare. Originea lor se află în inima Celui Nemuritor, a Tatălui Ceresc. Mama pământeană adăposteşte o vreme firicelul de viaţă, îl hrăneşte cu hrana pământului, îl leagănă în ritmul respi­raţiei ei, lăsându-1 apoi să iasă la lumină ca să transfor­me lumea în extaz şi splendoare.

Dacă legătura izvorului cu Cerul s-ar întrerupe o singură clipă, el ar seca şi ar deveni zămislitor de pustiu. Ştafeta vieţii nu ar putea fi dusă mai departe, am uita cuvântul BUCURIE şi ne-am transforma cu toţii în se­cetă şi moarte. De acea trebuie să urcăm din când în când la izvoare, să ne aducem aminte că apa lor este scânteietoare ca Iubirea, bogată ca înţelepciunea, puter­nică precum Voinţa de a lucra a Binelui!

Să ne aducem aminte că am promis să veghem că nimeni şi nimic nu va strica această apă şi să o păzim să rămâne curată până ce se va întoarce în Marele Ocean!

Gândiţi-vă ce preţios este un izvor cu apă curată, mereu proaspătă, răcoroasă, ţâşnind din măruntaiele pământului! în jurul lui, ca într-o vrajă frumoasă, se adună VIAŢA.. Apare mai întâi un fir de iarbă, o floare, o gâză, apoi înfloreşte o poiană, cresc arbori, se înalţă o casă şi o localitate. Iar izvorul cântă şi nu osteneşte să curgă către alte spaţii, să ude câmpii, să renască crân­guri, să fie mereu dătător de bucurie şi de cântec. El nu uită niciodată că apa lui a fost mai întâi născută în infi­nitul Cerului, ocrotită de îngeri, că a fost adăpostită în pântecele mamei Geea, hrănită şi îmbogăţită de ea, ca apoi să ţâşnească la suprafaţă şi să se transforme în Bi­necuvântare.

Pentru că apa este în corelaţie directă cu corpul emoţional, acolo unde acumulăm marea majoritate a „negativităţii” din cursul activităţii zilnice, se recoman­dă efectuarea unui duş sau băi zilnice pentru eliminarea acestei negativităţi. Mai mult, dacă în timpul duşului pu­tem face şi o meditaţie, efectul asupra corpului emoţio­nal este extraordinar. Vă propunem mai jos această me­ditaţie sub duş (5-10 minute):

- începeţi prin a vă focaliza atenţia asupra picături­lor de apă. Sunt reci sau calde, au destulă intensitate, le simţi cum se preling pe piele? Apoi atenţia se duce la

ceafa, urmărind cum curge apa pe spate, fese, dosul pi­cioarelor, glezne, tălpi. La fel prin faţă: cap, gât, piept, abdomen, coapse, glezne, tălpi. Gândiţi-vă cum toate aceste picături de apă ne spală de negativitatea acumula­tă în cursul zilei, iar apa, cu vibraţiile negative (joase) preluate de la noi, ajunge în cele din urmă în mare sau ocean, unde, datorită salinităţii, negativitatea este „ar­să”.

Dacă apar diverse gânduri sau griji, lăsaţi-le să trea­că, nu vă cramponaţi de ele, reveniţi cu atenţia mereu şi mereu la apa care curge pe corpul vostru şi îl purifică.

Veţi observa că se produce un sentiment de linişte şi echilibru şi vă încărcaţi cu energie pozitivă.

Pentru liniştirea corpului emoţional şi aducerea lui la o stare de armonie, recomandăm încă o meditaţie

Meditatie:

»

- Aşezat confortabil sau culcat, începe prin a obser­va respiraţia, lasă Corpul să respire singur, pentru că el ştie cel mai bine cum să o facă. închide ochii şi începe să-ţi aminteşti toate ipostazele în care ai cunoscut Apa: ca apa de băut, ca apa unui izvor, a unui râu, a unui Flu­viu, a unei Mări.

Apa sub formă de ploaie, de rouă, de fulgi de zăpa­dă, de chiciură, de grindină, de nori pe cer.

Apa unui lac, apa botezului, apa sfinţită, sacralizată. Apoi începe să te gândeşti la felul în care Apa poate fi

regăsită în corpul tău: imaginează-ţi-o transformată în sânge, în limfa, în lacrimi, în secreţii.

Adu-ţi aminte ce simţi când bei o gură de apă, când apa îţi atinge pielea, când calci prin roua ierbii sau când intri într-un lac sau în mare. Gândeşte-te că atingi prima oară apa unui ocean; gândeşte-te la apa zăpezilor care se topesc. Mulţumeşte-i apei că există, că susţine viaţa, că este 70% din tine.

Corpul tău emoţional se va echilibra încetul cu înce­tul prin practicarea zilnică a acestei meditaţii timp de 15 minute, oferindu-ţi o stare de stabilitate deosebită.

Capitolul 9

SISTEME DE FILTRARE Şl TRATARE A APEI PENTRU UZ FAMILIAL

Motto:

„Dacă nu avem grijă de vitalitatea noastră şi o risipim în mod arbitrar, este ca şi cum am turna apă într-o cupă spartă. “

Patriarhul Taoist Lu Yen

Am văzut ce calităţi şi proprietăţi extraordinare are apa, ce importantă este ea pentru funcţionarea optimă a organismului şi pentru legătura noastră cu forţele cos­mice. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătă­ţii apa conţine 13.000 de elemente potenţial toxice, 80% din boli transmiţându-se prin apă. Din cauza aces­tor boli mor anual pe planetă peste 25 de milioane de persoane. La nivel mondial se pare că boala diareică es­te a 2-a cauză de deces după bolile cardiovasculare, iar studii realizate în ţările dezvoltate arată că incidenţa bo­lilor diareice este puternic subestimată.

Impurităţile din apă favorizează apariţia a numeroase boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad- miul, zincul, nichelul, cromul) provoacă apariţia aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, inflamarea măduvei osoase, pierderea acuităţii vizuale, etc. Ele­mentele radioactive (uraniu, plutoniu, stronţiu, cesiu) provoacă apariţia cancerelor a modificărilor genetice, slăbirea sistemului imunitar, malformaţii congenitale la copii, fragilitatea oaselor. Azotul şi fosforul slăbesc sis­temul imunitar şi, prin substanţele complexe în care in­tră, adică nitraţi, nitriţi, erbicide şi pesticide, conduc la cancere, ciroze, boli de rinichi, etc. Clorul, fluorul, bro­mul şi cloroformul produc nefrite, hepatite, toxicoze în timpul sarcinii, malformaţii congenitale, slăbirea siste­mului imunitar, cancere. Bacteriile pot produce diaree, dizenterie, diverse infecţii intestinale şi hepatice, febră tifoidă, poliomielită, cistite, etc. Virusurile din apă (pes­te 100) care rezistă de la câteva zile până la doi ani, pot produce boli diareice, hepatite, poliomielită, infecţii in­testinale, etc. Paraziţii constituie o grupă de microrga- nisme extrem de periculoase iar bolile provocate de ei au crescut în ultimii 20 de ani aproape exploziv, înre- gistrându-se o mulţime de epidemii pe plan mondial. Cel mai des întâlniţi paraziţi sunt lamblia, giardia, fasciola, helminţii, oxiurii şi ascarizii.

Iată de ce este extraordinar de important să conşti­entizăm importanţa consumării unei ape filtrate şi alca­line pentru sănătatea noastră. Credem că problema calităţii apei trebuie să devină o prioritate pentru viaţa noas­tră de zi cu zi, ajutându-ne să ne menţinem sănătatea, să suferim mai puţin şi să cheltuim mai puţin pe medica­mente.

Ne vom ocupa acum de felul în care putem folosi în viaţa de zi cu zi apă filtrată, vie, alcalină,, structurată, folosind dispozitive create de mintea şi mâna omului.

Pe piaţa din România există o mulţime de filtre şi sisteme de filtrare a apei, precum şi o serie de dispoziti­ve care tratează apa, modificându-i unele proprietăţi.

Nu vom discuta decât despre dispozitivele folosite în locuinţele personale, pentru uz familial, şi nu vom putea prezenta decât câteva din ele, cele mai accesibile ca preţ şi care au un raport calitate – preţ bun spre foarte bun.

9.8. DISPOZITIVUL GAV (Generatorul de apă vie)(www.apa-vie-romania.ro)

Filtrul GAV este un dispozitiv constituit din 50.000 de magneţi hiperstructuraţi foarte puternici cu dimensi­unea de 100-150 nanometri. Magneţii sunt turnaţi în straturi de Neodimium-Fier-Bor, fiecare strat fiind tur­nat sub un anumit unghi astfel încât ansamblul forţelor obţinute să structureze cristalele de apă obţinând cristale hexagonale cu proprietăţile apei de gheţar.

Elementele şi parametrii constructivi sunt:

- capsula filtrului din aliaj de inox

-  învelişul filtrului: crom- vanadium;-  plăcile redresoare: aliaj din neodimium, fier şi bor;

-  numărul plăcilor de redresare 5;

-  numărul straturilor de redresare 50.000;

-  puterea magneţilor mai mare de 9.000Gauss;

-    puterea efectivă a acţiunii magnetice momentane mai mare de 60.000 Gauss;

-  presiunea maximă =10 Barr

-  temperatura de lucru 4 – 95°C;

-   conectarea la furtun de 3/4ţoli;

-    capacitatea de fracţionare (rezoluţia de acţionare) este de 0,001 nm;

-   perioada de păstrare a proprietăţilor GAV este 50- 70 de ani;

-   raza maximă de acţiune a dispozitivului este de 12- 15m (recomandat 9m). Asta înseamnă lungimea ţevii de la locul instalării GAV până la cel mai îndepărtat robi­net.

-   garanţie 5 ani;

GAV este un dispozitiv de apă nanotehnologic care energizează, structurează (la nivel de microcluster şi macrocluster) şi neutralizează informaţional apa. GAV transformă apa de robinet de calitatea pe care o ştim în apă bună pentru băut, gătit, duş, baie, maşina de spălat, etc. Apa produsă de GAV activează mecanismele natu­rale de autoînsănătoşire şi autocurăţire şi împrospătează fluidele organismului uman. Cheltuielile pentru un litru de apă produsă de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru.

Apa obţinută prin GAV manifestă ordine la nivel de microcluster iar structura energiei apei nu are urme de distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practic ideală. Datorită acestor calităţi apa obţinută prin GAV poate fi folosită cu rezultate bune în hipertensiune, afec­ţiuni ale ficatului, pancreasului, boli de piele, întărirea imunităţii organismului, adenom de prostată, afecţiuni digestive.

Credem că pentru terapie dispozitivul GAV ar trebui cuplat cu filtrul MULTISTADIC montat în amonte de­oarece acesta reţine clorul, trihalometanii, metalele grele, bacteriile, virusurile şi paraziţii.

Costul aproximativ al dispozitivul GAV este aproximativ 200 de Euro.

Capitolul 10 TERAPII CU APĂ

Motto:

„Bem 90% din bolile noastre”

Louis Pasteur

Cred că am realizat cu toţii cât de importantă este apa pentru noi, ce cantitate trebuie să bem, ce calitate trebuie să albă această apă si cum putem obţine o apă de calitate foarte bună. Dacă avem aceste informaţii şi unul sau două dispozitive prezentate în capitolul anterior, pu­tem folosi apa astfel obţinută în terapii cu asumarea re­sponsabilităţii pentru ceea ce facem şi făcând totul con­ştienţi şi cu credinţă. Vom prezenta acum câteva varian­te de terapii cu apă.

10.1. CURA INTERNĂ CU 4 PAHARE/ZI

Cura internă cu 4 pahare/zi se aplică în 3 cazuri:

a)   în scop profilactic – de 2 ori/an câte 15 zile

b)    în scop curativ – 30-45 zile sau chiar mai

mult

c) în scop de recuperare sau tratament – perioa­de oricât de lungi, sub control medical.

Mod de administrare :

în prima zi, după trezire, se bea 1 pahar de apă, du­pă care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua zi dimineaţa 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a patra zi 4 pahare şi se menţine 15 sau 30 zile.

Primele rezultate se observă după 15 zile de consum.

Ce fel de apă se consumă

Recomandate ar fi următoarele tipuri de apă :

a)      Apă filtrată şi alcalină;

b)      Apă filtrată, alcalină + PI (structurată);

c)      Apă plată şi alcalină (se alcalinizează cu Micro- hidrină sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine);

d)       Apă de izvor de munte la sursă;

e)      Apă de zarzavat: în 2 litri apă plată se pun la ma­cerat 2 morcovi curăţaţi cu peria, raşi şi se lasă de seara până dimineaţa, când se strecoară, se agită 5 minute şi se bea. Diferenţa de 1 – 1,2 1 care rămâne după ce se beau cele 4 pahare de dimineaţă se bea în cursul zilei.

f)       Apă cu lămâie: în 2 litri de apă plată, se stoarce sucul de la o lămâie şi se rade puţină coajă (evi­dent după ce a fost bine spălată). Se lasă la mace­rat 24 ore, se agită 5 minute, se strecoară şi se beau cele 4 pahare; diferenţa se bea în cursul zilei.

g) Apă cu argilă: în 1 litru de apă plată se pun 2 linguri de argilă la temperatura camerei, apoi se poate consuma. Argila va dezinfecta apa şi în plus, va adăuga o serie de minerale care sunt uti­le în tratament. Se recomandă argila de la maga­zinele naturiste (e sigură).

Nu uitaţi: spuneţi „MULŢUMESC” apei înainte de a o bea !

Foarte important: apa să fie ţinută în vase de lut (ul­cior, oală, cană) sau sticlă.

Boli ce pot fi tratate cu apă

Afecţiuni canceroase, afecţiuni circulatorii, afecţiuni hepatice, afecţiuni glandulare, afecţiunile pielii, afecţi­uni renale, afecţiuni digestive, ascite, edeme cu diferite localizări, paralizii în diferite stadii.

Perioada de minimum două săptămâni poate fi une­ori suficientă pentru dezintoxicare (ar trebui totuşi 4 săptămâni), dar în cazuri de cancer, este bine să se facă o cură de lungă durată, mai ales dacă se face concomi­tent cu chimioterapie. La obezitate se poate continua până se ajunge la greutatea normală.

Atenţionare : în bolile grave (cancer, scleroză în plăci, etc.), este indicat să se obişnuiască mai lent orga­nismul cu apa

Contraindicaţii: anurie (imposibilitatea eliminării

urinei). Cura cu apă aplicată acestor bolnavi poate să ducă la edem pulmonar şi chiar moarte. Deci este inter­zisă în acest caz. De asemenea, în cazurile în care ur­mează să se facă o urografie, este indicat să se întrerupă cura cu apă, ulterior revenindu-se la ea. Ea grăbeşte eliminarea toxinelor din organism, care uneori pot fi iri­tante pentru tubii renali.

De asemenea cura cu apă este interzisă epilepticilor şi persoanelor cu afecţiuni psihice.

10.2. CURA CU APĂ – VARIANTA CHINE­ZEASCĂ

Este o terapie folosită in China, încă din antichitate. Procedeul este simplu. Se bea apă dimineaţa pe stoma­cul gol, conform schemei următoare :

Săptămâni 1 II III IV V VI VII VIII
Cantitate

Bărbaţi

1,5

2

2,5 3 3,5 Stabil
litri

Femei

0,5 1 1,5 2 2,5 ■a 3,5 Stabil

Apa se bea în prima jumătate de oră a dimineţii pe stomacul gol, la temperatura camerei. Se observă că fe­meile ajung abia după 7 săptămâni la doza maximă de 3,5 litri. Doza maximă se ţine 3 săptămâni, adică 21 zile, apoi se reduce în sens invers, conform schemei. în­seamnă că o cură completă durează 13 săptămâni la

bărbaţi şi 17 săptămâni la femei.

Trebuie evitată orice întrerupere a curei mai ales în primele 21 zile!

Nu beţi din prima zi 1,5 litri, ci puteţi ajunge treptat la 1,5 1 în prima săptămână.

Apa care se foloseşte este una din variantele de la 9.1 -a, b, c, d, e, f, g.

Este bine ca dimineaţa vasul cu apă să fie agitat de 120 ori cu ajutorul mâinilor, căci astfel apa se dinami­zează şi se energizează, devenind compatibilă cu corpul fizic şi energetic al celui care consumă apa.

Dacă este expusă la răsăritul soarelui (solarizată), îşi măreşte raza de acţiune şi rezultatele sunt mai bune. Prin acest procedeu se reconstruieşte starea de sănătate. Pentru cei consideraţi sănătoşi, cura este considerată profilactică.

Atenţie ! : vârstnicii şi hipertensivii, cei cu probleme renale se vor opri la 2,0 – 2,5 litri, şi vor avansa foarte lent către această cantitate.

Nu se mănâncă nimic timp de 3 ore după ingerarea apei! Se recomandă alimentaţia lacto – vegetariană, pe cât posibil BIO şi mai puţin sărată.

Nu se mănâncă seara după ora 19.

Pot să apară diverse reacţii secundare de dezintoxi­care a organismului: mâncărimi, oboseală, buimăceală, umflarea picioarelor, uşoară nervozitate care vor trece de la sine pe măsura continuării procedurii. Sunt simptome de însănătoşire.

Terapia poate fi făcută toată viaţa câte 3 luni pe an.

Efecte benefice şi chiar extraordinare s-au înregis­trat în multe boli: cancer, afecţiuni ginecologice, afecţi­uni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism, paralizii, obezitate, artrită, tuse, astm, TBC pulmonar, meningită, afecţiuni hepatice, hiperaciditate, colită, con- stipaţie, hemoroizi, diabet, etc.

în cazul iradierilor din cancer, se elimină efectele primare şi secundare ale tratamentului cu cobalt.

încercaţi să nu întreruperi apa nici măcar o zi. Mer­geţi încet mai departe, nu vă opriţi la jumătatea drumu­lui.

Si nu uitaţi: spuneţi „MULŢUMESC” apei înainte de a o bea.

10.3. CURA CU APĂ CU MICROHIDRINĂ ŞI ALKA-MINE

Microhidrina este poate cel mai puternic antioxidant existent în prezent pe piaţa mondială. A fost descoperită de savantul american Patrick Flanagan, discipol al mare­lui om de ştiinţă român Henri Coandă, care a studiat timp de 60 de ani structura şi calitatea apei potabile, în­cercând să descopere secretul „tinereţii fară bătrâneţe”. Henri Coandă a vizitat 5 regiuni de pe glob în care oa­menii trăiesc peste 100 de ani fară boli şi carii dentare,

într-o stare de sănătate şi vitalitate excelentă. Aceste re­giuni sunt: ţinutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din Ecuador, o vale muntoasă în Georgia, o vale în Mongo­lia şi alta în Peru. Locuitorii acestor ţinuturi au o ali­mentaţie diferită, dar beau apă de gheţar. Pentru că vâr­sta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat ştafeta cercetătorului american Patrick Flanagan care, după încă 30 de ani de cercetări, a descoperit tehnologia de creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5 nanometri (IO-9 m), care au un potenţial electric ridicat şi sunt încărcate negativ, ceea ce determină structuri cristaline. Nanoclusterii sunt firişoare infime de siliciu cu încărcătură negativă, iar acesta posedă puternice în­suşiri antioxidante, stimulează sistemul imunitar şi creş­te absorbţia şi asimilarea substanţelor nutritive până la 100% (în mod obişnuit absorbţia nutrienţilor se produce într-un procent de până la 30% !).

Microhidrina creşte caracterul bazic al lichidului in- tracelular, reprezentând astfel o serioasă barieră în calea degradării ţesuturilor şi a accelerării procesului de îmbă­trânire.

Microhidrina structurează apa şi lichidele din orga­nism. Ea scade presiunea extracelulară a apei, contribu­ind la hidratarea mai eficientă a celulelor ţesuturilor. De asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea energiei în organism. Contribuie la refacerea şi vindeca­rea celulelor vătămate, la normalizarea proceselor metabolice, la lupta cu bolile cronice şi la distrugerea germe­nilor patogeni.

Modificarea caracteristicilor şi parametrilor apei şi ale unor alimente prin adăugarea de microhidrină rezul­tă foarte clar din tabelul următor:

Tabelul Produselor Alimentare şi al Băuturilor

înainte de adăuga­ După adăugarea
Băuturi rea Microhidrinei Microhidrinei
PH POR PH POR
Sifon 3,163 +480 3,92 -78
Suc în sticle 3,92 +350 6,44 -270
Apă distilată 4,79 +280 9,80 -342
Ceai negru 4,26 +220 5,52 -255
Cafea neagră 5,58 +160 8,22 -362
Lapte nefiert 6,19 +150 7,78 -398
Apă de robi­ 6,55 +140 9,36 -360
net
Suc de porto­ 4,60 + 52 6,12 -473
cale proaspăt
Suc de mor­ 6,68 -75 9,38 -615
covi proaspăt
Suc de grâu 7,40 -188 9,87 -681
germinat
înainte de adău­ După adăugarea
Produse ali­ garea Microhidrinei
mentare Microhidrinei
PH POR PH POR
Ouă 6,45 +270 8,83 -352
Pâine albă 5,63 +322 7,76 -227
Pâine de grâu 4,89 +208 7,715 -336
Fulgi mic de­ 5,52 +385 8,21 -137
jun
Şuncă (file) 4,02 +487 5,68 -45
Hamburger 3,98 +438 5,44 -86
(preparat)
Ton conservă 3,76 +319 4,92 -129
Pizza 4,34 +288 6,29 -236
Somon proas­ 5,78 +171 8,79 -427
păt Atlantic
Somon afumat 4,91 +348 7,51 -274
Salată proas­ 6,98 +105 9,34 -439
pătă
Pepene verde 6,67 +233 9,08 -316
Banană 7,19 +164 9,67 432
Brânză 5,92 +228 8,14 183
îngheţată 5,17 +322 7,65 267
înainte de adău­ După adăugarea
Suplimente ali­ garea Microhidrinei
mentare Microhidrinei
PH POR PH POR
Vitamina C 3,88 +282 5,01 -166
OPC 5,23 +211 7,72 -387
(proantocianidine
Oligomere)
Multivitamine 4,63 +316 5,73 -209
Enzime digestive 5,41 +229 7,56 -386
Calciu (depunere 7,89 +192 9,71 -409
marină)
Spirulina pulbere 6,98 + 37 9,65 -477
Ficoten 5,68 +122 9,81 -715

pH – indicele acido-bazic – se referă la concentra­ţia de ioni pozitivi dintr-o soluţie ( cap. 2.1)

POR – potenţialul de oxido-reducere – exprimă ca­pacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap. 2.2)

Având în vedere cele prezentate la cap. 3.2.12 pri­vind apa cu calciu coral Alka-Mine, o cură cu acestea se poate face astfel:

- Se pune 1 pliculeţ de lg de Calciu coral în 1,5 1 apa filtrată, plată sau de izvor de munte, se agită 1-3 minute cu o linguriţă (lingură) de lemn sau plastic, apoi

se bea pe parcursul zilei. Din aceasta apă se folosesc 2 pahare, 1 dimineaţa, 1 după prânz, în care se dizolvă conţinutul unei capsule de microhidrină (Vi dimineaţa, V2 după prânz). Se amestecă tot cu lingura de lemn sau de plastic. în cazul bolilor grave se foloseşte câte o cap­sulă în fiecare din cele 2 pahare. Cura ţine 2 luni, apoi 1 lună pauză şi iarăşi 2 luni.

-    Dacă apar probleme de constipaţie sau diaree, se poate întrerupe câteva zile calciul coral (nu şi microhidrina), se rezolvă problema de constipaţie sau diaree, apoi se reia.

După 1- 2 luni, se pot utiliza diverse sisteme de cu­răţare completă a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin, procedura cu sare amară, etc.) apoi se continuă cura, cu rezultate extraordinare. Oricum este bine să consultaţi un medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii şi cunoaşte produsele.

Afecţiuni în care se recomandă această terapie :

-  Toate afecţiunile cronice

-  Cancere

-  Afecţiuni ale rinichilor

-  Hidropizie

-  Obezitate

-  Hipertensiune

-  Diabet

-  Artrite, Reumatism

-  Afecţiuni hepatice

-  Hiperaciditate

-  Hemoroizi

-  Afecţiuni ginecologice

-  Afecţiuni ORL etc.

Evident că în timpul acestei cure este bine, mai ales dacă aveţi o boală serioasă, să mâncaţi lacto-vegetarian şi Bio, să faceţi mişcare, exerciţii de respiraţie completă, exerciţii de relaxare.

Nu uitaţi: spuneţi „MULŢUMESC” apei înainte de a o bea!

10.4. CURA CU APĂ SĂRĂCITĂ ÎN DEU­TERIU

în urma cercetărilor efectuate, prin administrarea ASD (DDW30- denumirea tehnică) s-au constatat urmă­toarele:

-          la cardio-vasculari reducerea colesterolului şi îmbunătăţirea generală a metabolismului;

-          îmbunătăţirea semnificativă a stării generale a somnului, a digestiei, a capacităţii de mun­că, a memoriei, a potenţei, după o cură de cel puţin 6 luni;

-          la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de tip I insulino-dependent, glicemia scade mai repede, necesitând corectarea dozei de insu- lină spre a nu apărea accidente hipoglicemice;

-  Hiperaciditate

-  Hemoroizi

-  Afecţiuni ginecologice

-  Afecţiuni ORL etc.

Evident că în timpul acestei cure este bine, mai ales dacă aveţi o boală serioasă, să mâncaţi lacto-vegetarian şi Bio, să faceţi mişcare, exerciţii de respiraţie completă, exerciţii de relaxare.

Nu uitaţi: spuneţi „MULŢUMESC” apei înainte de a o bea!

10.4. CURA CU APĂ SĂRĂCITĂ ÎN DEU­TERIU

în urma cercetărilor efectuate, prin administrarea ASD (DDW30- denumirea tehnică) s-au constatat urmă­toarele:

-          la cardio-vasculari reducerea colesterolului şi îmbunătăţirea generală a metabolismului;

-          îmbunătăţirea semnificativă a stării generale a somnului, a digestiei, a capacităţii de mun­că, a memoriei, a potenţei, după o cură de cel puţin 6 luni;

-          la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de tip I insulino-dependent, glicemia scade mai repede, necesitând corectarea dozei de insu- lină spre a nu apărea accidente hipoglicemice;

-         în psoriazis, uz intern şi extern şi folosită in­clusiv la gătit;

-          determină resorbţia mioanelor, chisturilor, adenoamelor de prostată;

-         în cancere: poate produce stagnarea evoluţiei, regresia tumorilor sau dispariţia lor, în func­ţie de tipul de cancer şi gravitatea stadiului evolutiv. Potenţează toleranţa la citostatice şi radioterapie în cazul administrării concomi­tente.

MODALITĂTI DE UTILIZARE:

9

Se amestecă 1 1 de apă sărăcită în deuteriu (DDW30) cu 2 1 apă filtrată sau plată.

Se consumă 1,5 l/zi din acest amestec, la intervale de 3-5 ore în porţii de 100 – 200 ml. Prima porţie de 150 ml va fi băută dimineaţa la trezire, iar ultima de 200 ml, seara la culcare.

Dacă vă treziţi noaptea, mai puteţi bea o porţie. Se recomandă 2 cure/an cu durată de 3 luni fiecare.

în comerţ se găseşte ca apă QLARIVIA.

Evident că o asemenea cură trebuie însoţită de un regim alimentar adecvat, mişcare, respiraţie, relaxare, râs şi bună dispoziţie.

CURA CU APĂ CU ARGINT COLOIDAL

Având în vedere proprietăţile acestei ape prezentate la cap. 3.2.10 şi experimentate în toată lumea, vom pre­zenta câteva modalităţi de utilizare în terapii.

Pentru întreţinerea unei stări de sănătate normale şi aducerea cantităţii de argint ce lipseşte organismului din cauza solului sărăcit şi a poluării se recomandă utiliza­rea a 3 linguriţe/zi, concentraţia 5 ppm sau 25 ppm care se ţine 15 secunde sub limbă pentru o mai bună absorb­ţie, apoi se înghite. Nu se mănâncă, bea, fumează 20 minute înainte şi după ingerarea apei cu argint coloidal.

Foarte important! – flaconul de plastic în care se află această apă se păstrează în cutia originală (la întu­neric), departe de orice câmp electromagnetic (TV, cal­culator, frigider, cuptor cu microunde) şi nu la frigider. Temperatura optimă este de 15 °C. Se va folosi numai linguriţa de plastic aflată în cutie (în niciun caz linguriţe de metal).

Câmpurile electromagnetice produc aglomerarea co- loizilor de argint şi efectul terapeutic se reduce drasticf

Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 – 2,5 l/zi apă filtrată, plată şi alcalină. în mod normal, aceasta po­tenţează foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.

în cazul tratamentului unor boli este importantă nu atât cantitatea ci menţinerea concentraţiei de ioni de argint în organism, de aceea se recomandă a se lua câte 1- 2 linguriţe la interval de 1- 2 ore, sau chiar mai mult (1- 2 linguri).

Prezentăm mai jos câteva recomandări pentru diver­se afecţiuni şi cazuri concrete în care se recomandă uti­lizarea apei cu argint coloidal în concentraţie de 5 ppm şi 25 ppm :

Gripă, răceală Se iau câte 1-2 linguri la fiecare 2 ore (dacă e mare febra chiar la 1 oră). Dacă există şi secreţii nazale se pun picături în nas la 2-3 ore. După 2 zile, dispar simp- tomele (se cunosc cazuri rezolvate cu 9- 10 linguriţe), dar mai trebuie continuat până la 7 zile pentru stabilizarea situaţi­ei.
Bronşită Se iau de 2-3 ori/zi câte 2 linguriţe, 1-2 săptămâni, minim
Faringita, an- gină De 2-3 ori/zi gargară cu 1-2 linguriţe apă cu Ag şi de 4-5 ori/zi câte 1-2 linguriţe intern
Rinita De 2 ori/zi gargară cu câte 2 linguriţe şi de 3-4 ori/zi picături în nas şi ochi.
Tuse De 3-4 ori/zi câte 1-2 linguriţe
Pneumonie De 3-4 ori/zi câte 2 linguriţe sau 100 ml de-a lungul zilei
Conjunctivită De 3-4 ori/zi câte 1-2 linguriţe şi de 3-4
ori/zi picături în ochi
Abces Local- spray ere sau picături de 3-4 ori/zi şi de 3-4 ori/zi câte 2-3 linguriţe
Acnee De 2-3 ori/zi sprayere sau tamponare lo­cală şi intern de 2-3 ori/zi câte 1 linguri­ţă
Gangrenă De 2-3 ori/zi sprayere sau picurare pe zona afectată şi de 3-4 ori/zi câte 2-3 linguriţe
Eczeme De 3-4 ori/zi sprayere sau tamponare sau compresă udă fixată pe eczema. Intern de 2-3 ori/zi câte 1 linguriţă
Herpes Sprayere locală de 4-5 ori/zi şi de 2-3 ori/zi câte 1 linguriţă, care se ţine cât mai mult în gură.
Furuncul De 2-3 ori/zi câte 2 linguriţe intern, sprayere sau compresă îmbibată de 3-4 ori/zi
Zona zoster De 2-3 ori/zi, 1-3 linguriţe şi sprayere de 2-3 ori/zi
Hemoroizi De 2-3 ori/zi sprayere locală, iar seara o baie de şezut.
Rubeolă De 2 ori/zi, 1-3 linguriţe pentru copii, pentru adulţi de 4 ori/zi – 1-3 linguriţe şi tamponare locală de câteva ori/zi
Neurodermită De 3 ori/zi până la 10 picături aplicate local şi de 2 ori/zi câte 2 linguriţe intern.
Micoză De 2-3 ori pe zi câte 2 linguriţe pre­cum tamponări dese locale, iar la ciu­perci în tractul digestiv de 2 ori pe zi câte 50 ml. La ciuperci la unghii trebu­ie timp de 4-8 săptămâni, baie locală
Răni De 3-4 ori pe zi tamponare sau sprayare pe răni
Psoriazis De 3-4 ori pe zi tamponare sau sprayare local
Ulcer varicos De 3-4 ori pe zi tamponare sau sprayare şi 1 dată pe zi 1 linguriţă in­tern
Arsuri De mai multe ori pe zi, 8-10 ori, sprayare sau compresă umedă fixată.
Cistită De 3 ori pe zi câte 1-2 linguriţe sau chiar 200 ml pe zi
Inflamarea ova­relor De 2 ori pe zi câte 2-3 linguriţe
Uretrită De 3 ori pe zi câte 1-2 linguri, apoi câ­teva picături local pe abdomen de 2-3 ori pe zi şi de 2 ori pe zi spălături loca­le
Leucoree De 2-3 ori pe zi clătire cu 50 ml şi de 2 ori pe zi câte 1-2 linguriţe intern
Glomerulonefrită De 2 ori pe zi 3-4 linguriţe sau 100 ml de-a lungul zilei
Adenom de pro­stată De 3 ori pe zi câte 2-3 linguriţe sau chiar dublu
Flatulenţă, mete- orism De 3 ori pe zi câte 1-3 linguriţe
Enterită Zilnic 100 – 150 ml de-a lungul zilei
Diaree De 3 ori pe zi câte 2-3 linguri
Colecist De 2-3 ori pe zi câte 2-3 linguri
Gastrită De 2 ori pe zi câte 2-3 linguri
Colon iritabil De 2 ori/zi câte 2-3 linguri
Hemoragie Tamponare/sprayere până la oprire
Borelioză De 1-2 ori pe zi câte 3 linguri sau 100- 150 ml de-a lungul zilei
Mastită De 1-2 ori pe zi sprayere sau tampona­re şi 2-3 linguriţe intern /zi
Febră De 2-3 or pe zi câte 1-3 linguriţe, gar­gară şi comprese pe piept. Pentru adulţi până la 3 linguri pe zi sau 100 ml de-a lungul zilei
Artrită De 2-3 ori pe zi câte 1 lingură şi de 2 ori/zi comprese
Nevralgie trige- meni De 2 ori pe zi sprayere sau tamponare local
Imunitate slăbită De 3 ori pe zi 2 linguriţe sau o cură de 4 săptămâni cu 100-150 ml/zi
Urmări ale vac­cinării greşite Cât mai repede după vaccin de 2 ori pe zi 2 linguriţe timp de 3-4 săptămâni
Adenită De 2-3 ori pe zi câte 2-3 linguriţe şi de 2 ori/zi tamponare/sprayere
Otită medie De 3 ori pe zi picurare în urechi
Oreion De 2-3 ori pe zi câte 1-3 linguriţe sau
50-100 ml de-a lungul zilei
Afle De 4-5 ori pe zi clătire gură cu 2 lingu­riţe şi 1-2 ori/zi câte 1-3 linguriţe in­tern
Stomatită De 2 ori pe zi câte 2 linguriţe pentru clătire apoi înghiţire
Fibromialgie De 2 ori pe zi câte 2 linguriţe sau 1-3 linguri
Alergii alimenta­re De 2 ori pe zi câte 1-3 linguriţe. Pentru alergii cutanate sprayere/tamponare de 3-4 ori pe zi
Rău de mare, de maşină 1 data pe zi câte 1-3 linguriţe
Poliartrită cronică De 2 ori/zi câte 1-3 linguri sau 100-150 ml de-a lungul zilei
Rubeolă De 2 ori/zi picături /sprayere local şi 100 ml de-a lungul zilei
Scarlatină De 3 ori/zi câte 2-3 linguri sau 100-150 ml de-a lungul zilei; suplimentar gargară şi sprayere în gât de câteva ori/zi
Insolatie La fiecare jumătate de oră 1-3 linguriţe
Varicelă De 2 ori/zi, 1-3 linguriţe şi de 3 ori/zi sprayere sau tamponare
Oxiuri, Asca- rizi De 2 ori/zi câteva picături pe anus, de 2-3 ori/zi câte 1-2 linguri sau 100 – 150 ml de- a lungul zilei
Gingivită De 2 ori/zi câte 1-3 linguriţe şi gargară cu 50 ml

Dozaj

Deoarece argintul coloidal distruge agenţii patogeni deja în cantităţi mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic. Dar în situaţii de boli acute grave se recomandă dozaje mari. Este importantă şi diferenţierea între utilizarea in­ternă şi externă.

Putem indica:

-          dozaje mici – 1 dată/zi – 2 linguriţe

-          dozaje mijlocii – de 2 sau 3 ori/zi câte 1-2 linguriţe

-          dozaje mari – 50- 100 ml/zi

Apa cu argint coloidal nu trebuie (sau rareori poate fi) amestecată cu apă. în principiu, în cazul bolilor acute, se obţin rezultate mai bune cu cantităţi mai mari şi mai dese.

Apa cu argint coloidal trebuie luată neapărat între mese (cu 20 minute înainte şi după ingerare nu se mă­nâncă şi nu se bea nimic).

La boli ale intestinului gros, soluţia trebuie băută repede. în rest este recomandat a se ţine 15- 20 secunde în gură, pentru ca substanţa activă să fie preluată de mu­coasa cavităţii bucale. O cură pentru intestine poate fi efectuată cu dozaj mare timp de 14 zile, apoi cantitatea poate fi redusă. După 4 săptămâni poate fi întreruptă, iar la nevoie pot fi luate substanţe pentru refacerea florei intestinale.

Apa cu argint coloidal poate fi picurată fară proble

me direct în ochi, nări, urechi.

Măsuri: – 1 lingură = 8-10 ml apă cu Ag coloidal – 1 linguriţă = 3 ml apă cu Ag coloidal

Riscuri, limite şi efecte secundare

„Argintul coloidal nu este incompatibil cu niciun medicament şi nu provoacă dureri de stomac. Conform cercetărilor din ultimi 200 de ani, nu are niciun efect se­cundar administrat oral sau intravenos. A fost utilizat cu rezultate extraordinare în cazuri grave. Fără a dori să exagerez, a sosit vremea ca argintul coloidal să fie recu­noscut nu numai drept cel mai sigur, ci şi drept cel mai eficient remediu din lume.”

Matt Metcalf, Perception Magazine,310/1995

Cu toate acestea, fiecare terapie care nu ia în con­sideraţie aspectele mentale şi emoţionale ale tratamen­tului nu poate duce pe termen lung decât la succese par­ţiale. In această privinţă, argintul coloidal nu este un panaceu, care ar face asumarea responsabilităţii pri­vind boala şi stilul de viaţă de prisos.

Până acum, din practica terapeutică nu sunt cunos­cute efecte secundare. Ca primă reacţie se pot înrăutăţi uşor simptomele iniţiale, datorită luptei organismului cu agenţii patogeni, gen oboseală sau frisoane, care dispar după 3 zile. în cazuri mai grele, pacientul reacţionează la început cu o stare de spirit schimbătoare sau senzaţie uşoară de rău. Pot apărea balonări, însă la un tratament mai lung dispar. Declanşarea de alergii la argintul din apa cu argint coloidal nu a fost observată.

Argintul coloidal este netoxic şi lipsit de efecte se­cundare utilizat terapeutic (pe o durată limitată) chiar şi administrat în cantităţi mari.

în SUA s-au semnalat cazuri de argiria, colorarea pielii în gri (problemă exclusiv cosmetică) câteva zeci de cazuri (60 de cazuri). Dar argiria a apărut până acum numai la persoane care au luat timp de zeci de ani com­puşi de argint sau soluţii de argint obţinute cu aparate de electroliză individuale, deci fară controlul purităţii apei şi a concentraţiei de argint coloidal. Nu se cunoaşte niciun caz de argirie provocată de apa cu argint coloidal produsă de firme specializate şi atestate.

După calculele specialiştilor germani [7], ar putea fi depăşită cantitatea de argint din organism dacă se iau 78 -372 litri de soluţie cu 25 ppm de argint coloidal. Ceea ce ar însemna că la o utilizare zilnică de 100 ml (ceea ce e foarte mult) dintr-o soluţie de 25 ppm, ceea ce cores­punde la 2,25 mg zilnic, după 50 luni( 4 ani), s-ar atinge o concentraţie care poate dăuna omului, asta fară a lua în considerare eliminarea. La o concentraţie de 5 ppm, ar trebui 20 de ani de administrare zilnică a 100 ml!! Ceea ce este practic imposibil!!

Modalităţi de combinare

Apa cu argint coloidal poate fi folosită împreună cu toate celelalte terapii, însă trebuie luată în alt moment al zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinată cu esen­ţele florale Bach, uleiuri esenţiale, remedii homeopatice, suplimente alimentare naturale, medicamente, alte tera­pii cu apă, etc. Dacă se folosesc concomitent şi remedii homeopatice, trebuie să fie o distanţă de 30 minute între acestea şi apa cu argint coloidal. Dacă se folosesc extern uleiuri esenţiale, trebuie să treacă 4 ore până la trata­mentul cu argint coloidal. în ordine inversă sunt sufici­ente 2 ore.

Apa cu argint coloidal nu trebuie diluată, nici mur­dărită cu apă puternic mineralizată.

Măsuri suplimentare necesare

Deoarece particulele se resping reciproc datorită sarcinilor electrice de acelaşi fel, trebuie evitaţi orice factori care facilitează aglomerarea şi descărcarea lor. De exemplu: câmpurile electrice, magnetice, razele de lumină; ceea ce înseamnă că apa cu argint coloidal tre­buie ţinută la întuneric, departe de aparatele electrocas- nice, şi nu în frigider.

10.6. CURA CU APĂ CU SHUNGIT

Aşa cum am descris la paragraful 3.2.13 apa cu shungit este recomandată în tratamentul următoarelor boli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastri- tă , astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii bi­liare, ale pancreasului, dispepsie, oboseală cronică, sis­tem imunitar slăbit, răceli obişnuite şi impotenţă.

Există mai multe variante de cură de apă cu shungit:

Varianta 1

Se beau cel puţin 3 pahare de apă cu shungit pe zi. Aceasta se prepară astfel: la 11 de apă filtrată sau plată se pun lOOg de shungit. Având în vedere că pachetul cu chipsurile de shungit are 300 g se pot folosi o dată 3 1 de apă la care se pun cele 300 de grame de shungit. Apa nu trebuie agitată ci doar lăsată să acţioneze shungitul mi­nimum 30 minute şi maximum 3 zile. înainte de a fi in­troduse în vasul cu apă chipsurile de sungit se clătesc cu apă rece. Nu se recomandă ţinerea shungitului în apă mai mult de trei zile. După trei zile apa se filtrează în- tr-un alt vas iar chipsurile de shungit pot fi imediat refo- losite.

După o lună de utilizare chipsurile trebuie să fie ex­puse 1-2 ore la soare. Acţiunea shungitului se manifestă timp de 6 luni după care chipsurile trebuie înlocuite.

Varianta 2 (cura japoneză)

Se bea dimineaţa imediat după spălarea pe dinţi aproximativ 0,51 de apă cu shungit preparată conform celor de la varianta 1. Nu se mănâncă şi nu se bea nimic timp de 40-60 minute. Cura trebuie ţinută cel puţin 1 lu­nă, dar e bine ca termenul să fie prelungit până la 2-3 luni.

Varianta 3

Este o cură cu apă preparată cu shungit timp de 72 ore pentru schimbarea apei deteriorate din corpul nostru. Se beau 1,5 – 2,5 l/zi fară a mai consuma alte lichide. Durata curei în zile este funcţie de greutatea corporală. Exemplu: pentru o greutate de 50 kg se vor bea 75 1 apă structurată cu shungit, în total, ceea ce înseamnă 50 de zile x 1,5 l/zi. Adică proporţia este de 1,5 1 apă cu shungit pentru fiecare Kg al corpului. Evident că pentru o greutate a corpului de 80 kg va trebui sa bem 120 1 apă cu shungit în 60 de zile, dacă bem 21/zi.

Se recomandă ca în timpul acestei cure să nu se mai consume alte lichide chiar dacă mărim cantitatea zilnică de apă cu shungit până la 2,5 1.

Curele de apă cu shungit nu au contraindicaţii şi nu se cunosc reacţii adverse.

Capitolul 11

recomandări de final

  1. Prin tot ceea ce faceţi, RESPECTAŢI APA. Nu poluaţi râurile şi lacurile, nu aruncaţi resturi de niciun fel în ape, luaţi atitudine când vedeţi seme­nii făcând aşa ceva, faceţi economie la apa menaje­ră !
  2. Cât de des aveţi ocazia plantaţi pomi şi copaci şi participaţi la acţiuni de împădurire. Pentru că PĂDUREA este cea care ajută decisiv la formarea izvoarelor cu apă vie.
  3. încercaţi să nu mai beţi apă de la robinet. Si nici s-o folosiţi la mâncare, ceaiuri, cafea.
  4. încercaţi să folosiţi detergenţii BIO. Pe piaţă se găsesc „nucile de săpun” un produs 100% de ori­gine vegetală, de fapt fructele arborelui Sapindus Mukorossi, care creşte liber într-o zona nepoluată din India, la poalele munţilor Himalaya. Acest produs are şi acţiune antifiingică şi antimicrobiană, este hipoalergenic şi este 100% biodegradabil şi nepoluant. Mai mult este şi mai ieftin de 2- 3 ori

decât detergenţii sintetici.

  1. Procuraţi-vă un filtru cât mai performant şi folosiţi apa filtrată atât pentru terapie cât şi pentru băut şi gătit.
  2. In funcţie de banii de care dispuneţi şi de scopurile pe care le aveţi, e bine să vă procuraţi un ionizator sau un activator de apă, pentru a avea apă vie, al­calină şi hexagonală tot timpul.
  3. Folosiţi vase de sticlă sau lut pentru apă. Şi în mă­sura posibilităţilor procuraţi-vă un dispozitiv de in­formare sau structurare a apei din cele prezentate la capitolul 7.4.
  4. Puneţi etichetă cu : „IUBIRE ŞI RECUNOŞTIN­ŢĂ” pe sticla cu apă, cu scrisul spre interior.
  5. Spuneţi „MULŢUMESC” apei înainte de-a o bea.
  6. Spuneţi rugăciunea „TATAL NOSTRU” înainte de masă şi faceţi semnul crucii asupra mâncării.
  7. Puteţi folosi apă sfinţită, o ceşcuţă la 10 – 15 litri de apă alcalină filtrată sau plată, pentru a modifica structura apei.
  8. Dacă sunteţi bolnavi sau dacă vreţi să vă menţineţi sănătatea, adoptaţi un stil de viaţă sănătos cu miş­care multă, apă filtrată vie 1,5-2 l/zi, regim ali­mentar echilibrat, cu multe legume şi fructe proas­pete (80% alimente alcaline, 20% alimente acide), relaxare, practicaţi IUBIREA şi IERTAREA.
  9. Fiţi deschişi la spirit şi nu refuzaţi nicio informaţie sau terapie care v-ar putea fi de folos. Folosiţi-vă discernământul şi ascultaţi-vă atât inima cât şi ra­ţiunea. Asumaţi-vă responsabilitatea pentru tot ce­ea ce faceţi şi gândiţi.

Nu uitaţi că APA este condiţia esenţială a vieţii, de existenţa şi de calitatea ei depinzând existenţa OMENI­RII. Să protejăm prin toate mijloacele apa existentă pe TERRA.

Să ne aducem aminte că noi oamenii suntem un ÎN­TREG, cu lumină şi întuneric, cu bine şi rău, cu bucurie şi suferinţă, iar 70% din noi este APĂ.

Pentru a fi sănătoşi trebuie să ne RESPECTĂM pe NOI ÎNŞINE şi pe CEILALŢI. Să RESPECTĂM APA (nu-i aşa, suntem 70% APĂ)!

Să ne asumăm RESPONSABILITATEA propriei VIEŢI, a propriei SĂNĂTĂŢI şi implicit a propriei FERICIRI.

Să nu uităm că am venit pe Pământ pentru a ne învă­ţa propriile lecţii de viaţă, necesare pentru evoluţia noastră spirituală.

Să nu căutăm vinovaţi ÎN AFARA noastră pentru toate problemele şi suferinţele noastre.

Să ne aducem aminte că cele mai puternice medi­camente sunt IUBIREA, IERTAREA şi DĂRUIREA NECONDIŢIONATĂ ( şi APA ştie acest lucru)!

Să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe care o primim, pentru lumina, aerul şi apa pe care ni le dăruieşte necondiţionat, pentru frumuseţile naturii create de El, pentru bucuriile, pentru VIAŢA şi pentru marele dar al LIBERTĂŢII de a ALEGE.

Aşadar, dragii mei, ALEGEŢI SĂ FIŢI FERICIŢI, ECHILIBRAŢI, SĂNĂTOŞI, ALEGEŢI SĂ IUBIŢI TOT CE VĂ ÎNCONJOARĂ ŞI PE VOI ÎNŞIVĂ, ALEGEŢI să vă IERTAŢI pentru toate greşelile şi frici- le voastre, ALEGEŢI să DĂRUIŢI cât mai mult fară a aştepta să primiţi nici măcar Recunoştinţă.

RESPECTAŢI-VĂ pe voi şi pe CEILALŢI şi RES­PECTAŢI APA !

j

Cu IUBIRE .

bibliografie

  1. ANTON, Speranţa, Incursiune în me­dicina naturistă, Editura Polirom, Iaşi, 2001
  2. BEJU, Angela Elena, Echilibrare na­turală optimală, Anatecor Arad, 2007
  3. Bârsan Lidia, Mic manual de trezire interioară, Editura Angel Therapy, Bucureşti 2005
  4. Bârsan Lidia, Tu şi puterea ta inter­ioară^ Editura Angel Therapy, Bucureşti 2006
  5. BRAGG, Paul C., Postul un miracol,
  6. Callum Coats, Vrăjitorul apei, Editura Excalibur, Bucureşti, 2009
  7. Cousens Gabriel, David Wagner, Energia tahionică, Editura For You, Bucureşti 2009
  8. CHIRILĂ, Pavel, Alimentaţia echili­brată a omului sănătos, Editura Naţional Bu­cureşti, 2008
  9. EMOTO, Masaru, Miracolul apei, Editura Adevăr Divin, Braşov
  10. EMOTO, Masaru, Adevărata putere a


apei, Editura Adevăr Divin Braşov

  1. Lynne Mc Taggart, Câmpul, Editura Adevăr Divin, Braşov, 2009
  2. Von HOST, Walter, KUHN, Werner, Kolloidal Silber aus Medizin, das gesunde Antibiotikum, AT Verlag, 2005
  3. Mihăiţă Toma, Dezintoxicarea fizică şi psihică, Editura Dharana, Bucureşti ,2009
  4. NENIŢESCU, Costin, Chimia Gene­rală, Editura didactică şi pedagogică, Bucu­reşti, 1978
  5. SANDA, Ştefan, DUMITRACHE, Ra- luca, POPA, Valeriu, Dăruim lumină şi iubire, Tip. Everest 2001, Bucureşti 2007
  6. STĂNCIULESCU, Traian, MÂNU, Daniela, Fundamentele biofotonicii, Editura Performantica, Iaşi, 2002

Articole:

GIURGIU, Eugen, Cura cu apă, Formula AS nr.

826/2008

Periodice:

Compendiu Conferinţă ANATECOR, Arad sept.

2007

Formula AS – nr. 533/2002; 663/2005; 666/2005;

688/2005; 764/2007; 826/2008.

193

Nutrition & Health – nr. 1, An XII, Caii News,

2007

Conferinţe:

Qx World Conference – Budapesta 17 -20 oct.

2008

Cuprins

Mulţumiri………………………………………………………………. 5

»

Cuvânt înainte……………………………………………………….. 7

Capitolul 1

APA, MIRACOLUL VIEŢII………………………………… 14

Capitolul 2

CALITĂŢILE ŞI PARAMETRII APEI…………………. 24

2.1.              Indicele acido-bazic – pH……………………. 30

2.2.              Potenţialul de oxido – reducere (POR)….. 31

2.3.              Tensiunea superficială (TS )………………… 32

2.4.              Conductibilitatea electrică sau rezistenţa apei            33

Capitolul 3

FORMELE APEI…………………………………………………. 35

3.1.              Ape naturale……………………………………… 35

3.1.1.              Apa de ploaie…………………………………. 35

3.1.2.              Lapoviţa…………………………………………. 35

3.1.3.              Apa de suprafaţă…………………………….. 36

3.1.4.              Apa de izvor…………………………………… 36

3.1.5.              Apa minerală………………………………….. 37

3.1.6.              Apa de fântână……………………………….. 37

3.1.7.              Apa plată……………………………………….. 38

3.2.              Ape tratate………………………………………… 39

3.2.1.              Apa de robinet………………………………… 39

3.2.2.              Apa distilată…………………………………… 44

3.2.3.              Apa filtrată prin osmoză inversă………… 45

3.2.4.              Apa fiartă………………………………………. 47

3.2.5.              Apa alcalină……………………………………. 47

3.2.6.              Apa acidă……………………. 49 3.2.1 Apa PI  50

3.2.8.              Apa hexagonală……………………………….. 54

3.2.9.              Apa sărăcită în deuteriu…,………………… 57

3.2.10.          Apa cu Argint Coloidal…………………….. 60

3.2.11.          Apa cu Aur Coloidal………………………… 72

3.2.12.          Apa îmbogăţită cu calciu de coral: CORAL-MINE 73

3.2.13.            Apa cu SHUNGIT………………………….. 75

Capitolul 4

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC.

ROLUL CALCIULUI ÎN ORGANISM………………… 79

Importanţa calciului………………………………………… 83

Capitolul 5

HIDRATARE ŞI DESHIDRATARE…………………….. 86

Capitolul 6

ALIMENTE ALCALINIZANTE.ŞI.ALIMENTE ACIDIFIANTE         93

6.1.              Alimente care duc la apariţiaunui mediu puternic alcalin – pH = 8,5 – 9          97

6.2.              Alimente moderat alcaline…………………… 97

6.3.              Alimente uşor alcaline, pH neutru…………. 98

6.4.              Alimente puternic acide – pH = 5,0 – 5,5 ….98

6.5.              Alimente moderat acide – pH= 6,0 – 6,5… 99

6.6.              Alimente uşor acide – pH neutru 7,0……… 99

Capitolul 7

APA – PUNTEA ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT…………. 101

7.1.              Memoria apei……………………………………. 101

7.2.              Apa – componentă a sistemului de laseri biologici       108

7.3.              Apa – Oglinda Sufletului……………………. 114

7.4.              Ape informate şi structurate……………….. 124

7.4.1.              Apa informată prin biorezonanţă………. 124

7.4.2.              Apa structurată cu ADR-4 126 1 A3. Apa Tahionizată         127

7.4.4. Izvoare tămăduitoare……………………………. 131

CAPITOLUL 8 APA – FIINŢĂ VIE. APA ŞI CORPUL EMOŢIONAL          136

8.1.              Apa – Fiinţă vie………………………………….. 136

8.2.              Apa şi corpul emoţional………………………. 143

Capitolul 9

SISTEME DE FILTRARE ŞI TRATARE A APEI PENTRU UZ FAMILIAL   147

9.1.              Filtrul AQUATOR PLUS…………………… 149

9.2.              Filtrul MULTISTADIC……………………… 150

9.3.              Filtrul SANTEVIA……………………………. 153

9.4.              Ionizatorul de apă PUREPRO JA- 103 …. 153

9.5.              Ionizator JP109 ORION…………………….. 155

9.6.              Activatorul de apă AQUARION………… 156

9.7.              Optimizatorul de apă PI – MAG………….. 159

9.8.              Dispozitivul GAV (Generatorul de apă vie)     160

Capitolul 10

TERAPII CU APĂ…………………………………………….. 163

10.1.               Cură internă cu 4 pahare / zi……………… 163

10.2.               Cura cu apă – varianta chinezească…….. 166

10.3.                Cura cu apă cu MICROHIDRINĂ ŞI ALKA-MINE          168

10.4.               Cura cu apă sărăcită în Deuteriu………… 174

10.5.               Cura cu apă cu ARGINT COLOIDAL ..176

10.6.               Cura cu apă cu SHUNGIT……………….. 186

Capitolul 11

RECOMANDĂRI DE FINAL……………………………. 188

BIBLIOGRAFIE………………………………………………. 192

SISTEMUL DE CARTE PRIN POŞTĂ PLATA RAMBURS

Puteţi comanda oricare din cărţile apărute la Editura Dharana şi le veţi primi prin poştă în cel mai scurt timp. Plata o veţi face ramburs, la primirea coletului. Comandând astfel, beneficiaţi de o reducere de 20%. Pentru comenzi mai mari de 50 RON vom plăti noi taxele poştale. Transmiteţi comanda prin poştă, telefon sau e-mail. Pentru oferta completă puteţi vizita site-ul nostru:

www.sufletdecarte.ro

Aici veţi putea găsi şi alte cărţi al căror suflet să fie mereu lângă dumneavoastră

Editura Dharana Bucureşti, str. Sf. Ecaterina nr. 15, sect.3, OP 53, cod. 040155 Tel. 021.337.24.24 e-mail: editura@gmail.com

Domnul Mihăiţă Toma poate fi contactat la tel. 0745775036 e-mail: mihaitatoma@vahoo.com

www.tm-holistic.ro

Editura (Dharana

Au apărut:

în colecţia „uCotlis “

  1. „în zarea nemuririi” de Prentice Mulford
  2. „Karma yoga” de Swami Vivekananda
  3. „Ştiinţa respiraţiei în yoga” de Yog Ramacharaka
  4. „Energia psihică” de Aleksandr Klizovski
  5. „Tratamentul ocult” de Yog Ramacharaka
  6. „Upanişadele” de Swami Prabhavananda
  7. „Dumnezeu există” de Swami Sivananda
  8. „Ce ar face Confucius?” de E. N. Berthrong, PhD
    1. “Medic de trei corpuri după douăzeci de ani” de Dr. Janine Fontaine
    2. „învăţăturile lui Confucius” (Analectele), trad. Traian Călin Uba

11. „Incursiuni în Atlantida” de Florentina Mateescu

12. „Medic de trei corpuri” de Janine Fontaine

13.„Eliberarea de materialismul spiritual” de Chogyam Trungpa

14. „Viata vine din afara” de Janine Fontaine

15. „Medicina chakrelor” de Janine Fontaine

16.„Apa, miracolul vieţii. Terapii interne cu apă” de Mihăiţă Toma

17.„Dezintoxicarea fizică şi psihică. Tehnici şi produse” de Mihăiţă Toma

18. „Miracolul din fiecare” de Ovidiu Harbădă

în colecţia „VtliversuC(fitl UOl

1. „A muri nu înseamnă a muri” de Isola Pisani

  1. „Moartea intimă” de Marie de Hennezel în seria „învaţă să te ierţi” de LuuCe Viitma
    1. „Lumina sufletului”
    2. „Să stagnezi sau să evoluezi”
    3. „Alungă răul din tine”
    4. „Căldura speranţei”
    5. „Izvorul luminos al iubirii”

în seria „Transurfingul realităţii” de Vădim Zekind

-    „Spaţiul variantelor” – gradul nr.l

în curând:

în seria: „Transurfingul realităţii” de Vădim ZeCand

-    „Murmurul stelelor dimineţii” gradul nr.2

-    „înainte spre trecut” gradul nr.3

-    „Merele cad în cer” gradul nr.4

în seria „învaţă să te ierţi” de Luule Viilma: „Durerea este în sufletul tău” „în armonie cu tine însuţi” „Iertarea adevărată şi iertarea mimată” „învăţătură despre supravieţuire”

în colecţia „Lotus”:

„Calea vindecării” de Matthew Manning „Medicina corpului energetic” de Janine Fontaine „Antrenându-ţi mintea” de Chogyam Trungpa „Arta secretă Seamm Jasani – 58 de Mişcări din Tibetul An­tic pentru menţinerea Tinereţii Veşnice” Asanaro „Când lucrurile se destramă – Sfaturi din inimă pentru timpuri dificile” de Perna Chodron

„Medic de trei corpuri după douăzeci de ani”

De Dr. Janine Fontaine Nr. Pag: 352

Cu 20 de ani în urmă, Janine Fontaine, aneste­zist şi medic de spital, urmându-şi intuiţia por­neşte în călătoria ce o va duce de la Institutul de Medicină din Paris prin lumea plină de mister şi tămăduiri miraculoase a vindecătorilor filipinezi, şi ne ajută să descoperim medicinile alternative.

Prima sa carte, „Medic de trei corpuri”, istoria acestei transformări ce i-a permis să devină vindecător, a bulver­sat viziunea materialistă despre corp a acelei perioade.

Astăzi, Janine Fontaine retrasează etapele decisive ale acestui drum către o medicină completă, demonstrează că recentele descoperiri din fizica cuantică îi susţin con­cepţia asupra celor trei corpuri şi explică rolul fundamen­tal al energiei în tratarea suferinţelor corpurilor.

Această riguroasă explorare a ceea ce suntem o con­duce la a ne propune o veritabilă terapie de sănătate, chezăşie a binelui nostru fizic şi spiritual.

„Pe tot parcursul acestei cărţi, doresc să dau indicaţiile de bază necesare pentru înţelegerea anatomiei, fiziologiei şi pato­logiei acestui corp vibrator.”

„Transurfingul realităţii”

de Vădim ZeCand

„Spaţiul variantelor”

- gradul nr. 1 In această carte se discută despre lucruri stranii şi neo­bişnuite. Sunt atât de şocan­te, încât nu le puteţi crede. Nici nu e nevoie să le cre­deţi. Aici sunt prezentate metode cu ajutorul cărora puteţi să verificaţi totul dumneavoastră înşivă, şi veţi vedea cum concepţia avută odinioară se năruie. Transurfingul este o tehnică viguroasă, capabilă să vă dea putere pentru a realiza impo­sibilul din punctul de vedere al uzanţei existente şi anume, să vă croiţi soarta aşa cum doriţi.

Transurfingul nu este o metodă nouă de autoperfecţionare, ci este un nou mod de a gândi şi a acţiona pentru a obţine ceea ce dorim. Nu să obţinem prin strădanii, ci să primim. Nu să ne schimbăm, ci să ne întoarcem către noi înşine. … In cunoaşterea noastră prezentăm mişcarea materiei sub formă de legi, iar în natură, mişcarea se află în forma ei naturală, ca o mulţime infinită de cauze şi efecte. într-o exprimare simplificată, datele despre toate punctele posi­bile de mişcare a materiei se stochează într-un fel de câmp informaţional, pe care îl vom numi spaţiul variantelor. El conţine informaţii despre tot ce a fost, ce este şi ce va fi. … Oamenii îşi creează singuri probleme şi piedici, iar apoi îşi consumă energia pentru a le depăşi.

„Moartea intimă – cei ce urmează să moară ne în­vaţă cum să trăim”

Autor: Marie de Hennezel Această carte este o lecţie de viaţă. Lumina pe care o răspândeşte este mai puter­nică decât tratatele despre înţelepciune. Ea ne propu­ne nu atât o filozofie cât o mărturie despre cea mai profundă dintre experienţe­le omeneşti. Forţa ei constă în fapte şi în simplitatea prezentării lor. „Prezenta­re”, acesta este cuvântul potrivit. Să prezinte încă o dată un fapt care se ascunde conştiinţei: lumea cealaltă a lucrurilor şi a timpului, mie­zul temerilor şi al speranţelor, veşnicul dialog al vieţii cu moartea. Acest dialog este „prezentat” în aceste pagini, cel pe care Marie de Hennezel îl poartă necontenit cu bolnavii care se află la sfârşitul vieţii lor. în clipa celei mai mari singurătăţi, cu trupul frânt la marginea infinitului, se insta­urează un alt timp care se află dincolo de măsura obişnuită.

Francis Mitterrand

„Atunci când moartea este atât de aproape, când tristeţea şi suferinţa domină, mai poate să existe viaţă, bucurie, tresă­riri ale sufletului de o profunzime şi de o intensitate netrăi­te vreodată.”

„A muri nu înseamnă a muri – amintiri din vieţi­le anterioare”

Autor: Isola Pisani Povestea adevărată a lui Orville, pe care Isola Pisani ne-o relatează cu multă măiestrie, ne dă pri­lejul să reflectăm la sensul terapeuticilor prin regresie. Ele se practică pe scară largă, dar nu sunt încă prea bine cunoscute; aş putea să spun acelaşi lucru despre tot ce se petrece în interio­rul nostru, de acest spaţiu interior care aşteaptă un nou Cristofor Columb şi a cărui explorare este poate mai importantă şi mai urgentă decât cea a tainelor atomului. Dar ştiinţa noastră occidentală s-a îndepărtat de atât de multă vreme de aceste lucruri încât va fi nevoie de multe eforturi ca să ne schimbăm punctul de vedere….

Redusă la esenţial, tema cărţii se referă la o terapeutică prin conştientizarea vieţilor anterioare de către subiect. Când acesta şi-a conştientizat din plin inhibiţiile, ura sau furia din existenţele anterioare şi când s-a eliberat de ele, tulburările patologice pe care le prezintă în viaţa actuală au dispărut imediat. Să nu uităm că, deşi lucrurile acestea nu sunt prea clar exprimate, aceste tulburări au rezistat la toate celelalte terapeutici.

Seria „învaţă să te ierţi” de Luule Viilma

Această serie se bucură de un imens succes în Rusia, Ucraina şi ţările baltice, aflându-se pe primele locuri în topul cărţilor ce ne ajută să evoluăm spiritual şi în inimile cititorilor.

Cărţile doamnei Luule Viilma au creat un adevărat cu­rent de gândire şi au ajutat foarte multă lume să se vindece fizic şi spiritual.

Această carte a fost scrisă pentru ca oamenii să poată să-şi îmbunătăţească singuri propria sănătate. Maniera de prezentare a fost în mod deliberat simplificată pentru ca ajutorul să fie accesibil pentru fiecare.

toţii aceste întrebări?

învăţătura cu privire la iertare este simplă şi acce­sibilă pentru aceia care sunt gata să-şi recunoască pro­priile greşeli şi inaplicabilă pentru aceia care caută vino­vaţi în afara propriei persoane.

Posteaza un comentariu

Required fields are marked *

*
*

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 173 other followers

%d bloggers like this: